Corespondență de la Bruxelles. Ce spune Nicușor Dan de războiul Trump – Groenlanda

UPDATE Declarația Ursulei von der Leyen

Răspunsul ferm, dar fără escaladare al UE a fost decisiv în convingerea președintelui american Donald Trump să se retragă din amenințările legate de Groenlanda, a declarat joi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen .

UPDATE 1.00 Declarațiile președintelui Nicușor Dan în urma Summitului

Concluzia generală a Summitului este că relația transatlantică a adus stabilitate și prosperitate pentru țările UE, printre care și România, și dialogul trebuie să continue, a spus președintele.

„În cadrul discuțiilor generale, au fost patru subiecte principale: Danemarca și Groenlanda, tarifele, Ucraina și Fâșia Gaza și Board of Peace. Pe subiectul Danemarca-Groenlanda, concluzia unanimă a fost de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda și intenția UE, în coordonare cu NATO, de a investi pentru apărarea zonei arctice”, a afirmat el.

Referitor la tarifele anunțate anterior de Donald Trump, statele membre „salută dezescaladarea declarațiilor publice între cele două părți”. Suspendarea contramăsurilor la tarifele vamale ale SUA, conform acordului din iulie 2025, va continua pentru încă jumătate de an.

„În ceea ce privește tarifele, bineînțeles, salutarea dezescaladării în declarațiile publice între cele două părți, și în consecință, în Parlamentul European continuarea dezbaterilor pentru punerea în practică a ce s-a negociat în iulie 2025. Și pe de altă parte, aceste tarife de reechilibrare ale UE față de importurile în SUA, care sunt suspendate, iar suspendarea ar urma să expire în 6 februarie 2026, o prelungire cu șase luni a acestei suspendări.

În ceea ce privește Ucraina, liderii au decis continuarea sprijinului pentru Ucraina, și pe de altă parte, „continuarea detalierii planurilor militare în ceea ce privește garanțiile de securitate”.

Părerile au fost împărțite privind inițiativa Consiliului pentru Pace, lansată de Trump.

„Iar în ceea ce privește Gaza (n.r – Carta Consiliului pentru Pace), aici e o discuție în care opiniile au fost mai puțin aliniate, dar în majoritate s-a opinat că Europa trebuie să fie implicată în procesul de pace din Gaza și că e nevoie, atât nivelul UE, cât și la nivelul statelor invitate, de o negociere cu SUA privind Carta acestei Coaliții, astfel încât ea să fie în concordanță cu angajamentele internaționale pentru fiecare dintre state și UE și le-a luat, Carta ONU și toate celelalte”, a mai zis președintele.

Declarațiile făcute de președinte

„În primul rând, e un Consiliu European informal care are ca obiect relația transatlantică și asta are mai multe componente. Cum intuiți, Groenlanda, tarife, Ucraina foarte important. Posibil să discutăm și de Mercosur. Mesajul meu general este ca avem nevoie de această relație transatlantică, Europa și România. E foarte bine ca așa cum, cumva anticipam, în urma dialogului, o oarecare escaladare care se produsese s-a diminuat și a revenit în parametri normali”, a spus președintele la sosire.

Referitor la poziția României cu privire la Groenlanda, șeful statului a precizacă că „suveranitatea este ceva important care ține de dreptul internațional”.

„Orice chestiuni care țin de apărare care sunt legitime trebuie purtate, mai ales în contextul în care e vorba de două țări NATO, trebuie purtate prin dialog”, a mai zis el.

Întrebat de Cotidianul dacă a refuzat invitația lui Donald Trump de a face parte din Consiliul pentru Pace, Nicușor Dan a zis că „nu e vorba de o chestiune simplă”.

„E vorba de o Cartă care angajează statul român într-o chestiune internațională. Trebuie să fie făcută o analiză a raportului dintre drepturile și obligațiile care are rezultă din această Carta cu toate celelalte… Carta ONU, de exemplu, din care România este parte”, a argumentat președintele.

Președintele a fost întrebat și dacă România este pregătită să ia în serios scenariul Unirii cu Republica Moldova.

„În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment, nu suntem acolo”, a răspuns el.

UPDATE 18.40 Președintele Nicușor Dan a ajuns la Consiliu

Președintele SUA a anunțat ieri că în urma discuțiilor cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a decis să nu impună taxe vamale punitive asupra țărilor europene care s-au situat de partea Groenlandei. Taxele urmau să intre în vigoare la 1 februarie. Țările vizate erau Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, care au trimis trupe în Groenlanda, în contextul amenințărilor.

Noul anunț al lui Trump. Dă înapoi

„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate țările NATO.

Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie. Se poartă discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în ceea ce privește Groenlanda”, a scris Donald Trump ieri pe Truth Social.

Trump a precizat că vicepreşedintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff şi alte persoane, după cum va fi necesar, vor fi responsabili de negocieri.

Teama persistă

Sentimentul de teamă și scepticism persistă , iar Summitul va continua, în ciuda faptului că Donald Trump a declarat miercuri seară că a ajuns la un acord privind Groenlanda și că nu va impune tarife vamale țărilor europene, scrie POLITICO.

Jurnalistul BBC Gary O’Donoghue consideră că anunțul lui Trump este derutant, având în vedere ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore. Am trecut de la pragul unei posibile intervenții militare – la scoaterea acesteia de pe masă, dar nu și a tarifelor – iar acum la eliminarea tarifelor și la existența unui „cadru” pentru un viitor acord.

Răspunsul anterior al liderilor europeni

Anterior acestui anunț, reacțiile liderilor europeni și avertismentele au curs în valuri. Aceștia au luat în calcul diverse scenarii de răspuns ale blocului comunitar și măsuri pentru sprijinirea Groenlandei.

Ursula von Der Leyen

Președinta Comisiei Europene avertizase marți, la Forumul Economic Mondial de la Davos, că impunerea unor tarife suplimentare între aliați ar fi „o greșeală” și a transmis că Uniunea Europeană va avea un răspuns „ferm, unit și proporțional” la presiunile anexioniste ale lui Donald Trump asupra Groenlandei. Ea a subliniat că UE și SUA au obiective comune privind securitatea Arcticii și că acordurile comerciale trebuie respectate.

„Considerăm poporul Statelor Unite nu doar aliați, ci prieteni. Căderea într-o spirală periculoasă ar ajuta doar adversarii noștri. Răspunsul nostru va fi ferm, unit și proporțional. Europa trebuie să se adapteze la noua arhitectură de securitate și realități – și să accelereze independența sa de la securitate la economie, apărare și democrație”, a completat ea. „UE şi Statele Unite au convenit asupra unui pact comercial în iulie anul trecut. Şi atât în politică, precum şi în afaceri, un acord este un acord. Când prietenii îşi dau mâna, trebuie să însemne ceva”, a precizat Von der Leyen, referindu-se la acordul dintre Washington şi Bruxelles care ar supune bunurile produse în UE unui tarif general de 15% în SUA.

Variantele de represalii

Scenariile pe care le-au luat în calcul europenii, anterior ultimului anunț al lui Trump, sunt: răspuns simetric, adică impunerea unor taxe vamale pentru importurile din Statele Unite în valoare de 93 de miliarde de euro. Un alt scenariu vizează restricționarea accesului companiilor americane la piața comună a Uniunii Europene.

Donald Tusk

Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a declarat marți Europa trebuie să dea dovadă de „fermitate și încredere în sine” și să respingă „politica de concesii și acomodare”, în condițiile în care SUA intensifică presiunile legate de ambiția sa de a prelua controlul asupra Groenlandei.

Donald Tusk a afirmat că „politica de a face concesii este întotdeauna un semn de slăbiciune”, indiferent dacă este îndreptată împotriva unor țări prietene sau neprietene.

Emmanuel Macron, despre „bazooka”

Președintele francez a declarat la Davos că Washingtonul „încearcă să slăbească Europa” și a avertizat că Europa dispune de instrumente foarte puternice în domeniul comercial şi trebuie să le folosească atunci când nu este respectată. Macron s-a referit la instrumentul anticoerciţie al Uniunii Europene (UE), considerat drept o „bazooka”, în cazul unui război comercial.

„Este o schimbare către o lume fără reguli, în care dreptul internațional este călcat în picioare și singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic”, a subliniat Macron.

„Nebunia este că am putea fi puşi într-o situaţie în care să folosim mecanismul anticoerciţie pentru prima oară împotriva Statelor Unite. Vă imaginaţi? Este o nebunie, îmi pare rău, dar este consecinţa unei agresivităţi inutile. Însă trebuie să rămânem calmi”, a declarat el.

Georgia Meloni

Și prim-ministra Italiei, care are o relaţie bună cu Trump, a anunţat că i-a spus că este o ”greşeală” să pedepsească Europa pe plan economic.

„Cred că impunerea unor noi sanţciuni în prezent ar fi o greşeală. Am vorbit cu Donald Trump acum câteva ore şi i-am spus ceea ce gândesc”, a zis ea.

Administrația Prezidențială, reacție neutră

Administrația Prezidențială a fost criticată public pentru lipsa unei reacții ferme. Mesajul lui Nicușor Dan a fost că este „îngrijorat de escaladarea declarațiilor”.

„Sunt profund îngrijorat de escaladarea în declarațiile publice între partenerii și aliații transatlantici cu privire la evenimentele recente. Trebuie să reluăm discuțiile vorbind direct unii cu ceilalți, la nivelul diplomatic adecvat”, a scris președintele.

Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și pentru politică externă, a explicat mesajul lui Nicușor Dan prin „solidaritatea” față de ambele poziții. La fel, o declarație care a stârnit critici.

„În ceea ce președintele României și a semnalat prin postarea de pe una dintre rețelele sociale, este că, de fapt, se situează nu în mijlocul celor două poziții, pentru moment antagonice sau ușor antagonice, ci solidar cu ambele poziții”, a declarat la Antena 3 CNN Lazurca, referitor la disputele dintre președintele SUA Donald Trump și UE.

Președintele „nu umblă teleleu”

Referitor la absența președintelui de la Forumul de la Davos, tot Lazurca a spus că mesajul șefului statului este că „nu umblă teleleu prin lume”.

„În momentul în care această decizie a fost luată, trebuie să vă spun că ea a fost luată nu uşor şi în urma unor discuţii aprofundate şi adesea în contradictoriu cu privire la oportunitatea prezenţiei domniei sale la Davos. Până la urmă preşedintele a decis să rămână în ţară. Mesajul domniei sale către români fiind «nu umblu teleleu prin lume când sunt lucruri atât de importante care reclamă prezenţa mea în ţară, mai cu seamă când consilierii mei nu îmi pot construi suficientă substanţă pentru prezenţa mea la Davos». Aşadar, dacă e cineva de blamat, eu sunt acela”, a mai spus consilierul prezidenţial.

Ministra de Externe, mesaj vehement

România a fost reprezentată la Davos de ministra de Externe, Oana Țoi. Aceasta consideră că pretenția SUA de a avea drept de proprietate asupra Groenlandei este nejustificată.

Mai mult, după ce Donald Trump i-a întrebat în discursul său de la Davos pe liderii europeni dacă Europa ar răspunde apelului SUA în vremuri de nevoie, Oana Țoiu a amintit de militarii români care au mers în Afganistan după atacurile teroriste de la Turnurile Gemene din 2001.

Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie”, și-a început Țoiu postarea pe X.

„România a răspuns apelului, chiar dacă la acel moment nu era membră NATO. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați. Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare”, a scris ea.

The only time in its history NATO was tested on the promise that an attack on one is an attack on all was after 9/11.

Romania answered the call, even without being NATO member at that time. We understood this to be our duty and once the Article 5 was triggered, Romanian soldiers…

— Toiu Oana (@oana_toiu) January 21, 2026

Consiliul de Pace al lui Trump

La Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat oficial Consiliul de Pace, o nouă organizație internațională menită să gestioneze conflicte și crize globale. Biletul de intrare este un miliard de dolari. Inițiativa a stârnit deja controverse legate de rolul și viitorul Organizației Națiunilor Unite.

Invitaţii de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost adresate de Trump atât aliaţilor SUA, cât şi unor lideri autoritari, precum preşedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukaşenko sau premierul chinez Xi Jinping. Donald Trump a afirmat la Davos că Vladimir Putin a acceptat invitația.

Aproximativ 35 de lideri au acceptat deja să participe, din cele aproximativ 60 de invitații trimise, a declarat un înalt responsabil al administrației Trump. Pe lista statelor semnatare se numără: Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan.

Statele UE manifestă reticențe. Printre statele care au refuzat să participe se mai numără Franța, Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Franța a spus „nu”, în timp ce alți aliați cheie ai Statelor Unite, în special Regatul Unit, de asemenea membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, și-au exprimat scepticismul față de acest „Consiliu de pace”.

Numai Ungaria şi Bulgaria au semnat, până acum, „Carta” fondatoare a acestui Consiliu.

Ce a spus președintele României despre invitație

Oficial, președintele Nicușor Dan a transmis că analizează implicațiile invitației lui Donald Trump ca România să facă parte din Consiliul pentru Pace. Neoficial știm că România nu are un miliard de dolari pentru ca țara noastră să devină membru permanent al Consiliului, spun surse de la Cotroceni pentru Cotidianul. Totuși, Administrației Prezidențiale îi surâde ideea de a deveni membru cu statut nepermanent, cu speranța că vom fi invitați peste trei ani.