Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean a declarat că Tezaurul României este „în mod indubitabil” la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE.
„În 2017 se vor fi făcând o sută de ani de când tezaurul României este la Moscova şi este acolo, în mod indubitabil. Faptul că de-a lungul anilor au existat mici gesturi ale «fratelui mai mare», între ghilimele, din acel moment, Uniunea Sovietică, care a transmis nişte piese din tezaurul românesc la Bucureşti, reprezintă o confirmare, dacă mai aveam nevoie”, a declarat Corlăţean duminică seara, la Antena 3.
De asemenea, Corlăţean a spus că şansele recuperării Tezaurului depind de realizarea unui dialog politic funcţional cu Moscova, care nu trebuie acuzat în politica internă.
„Şansele depind de modul în care vom şti să construim o relaţie politică funcţională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluţie pozitivă în măsura în care ai un dialog politic. Dacă nu-l ai, să nu ne aşteptăm la progrese, la evoluţii pe această linie. Deci interesul pentru o relaţie funcţională politică, fără să fim acuzaţi că suntem vânduţi ruşilor sau alte prostii şi bazaconii pe care le-am mai auzit, inclusiv în campania de referendum, interesele vizează în primul rând interesele statului român, fie că vorbim de lucruri care au valoare simbolică extraordinară – tezaurul României – lucru care se transmite din generaţie în generaţie de diplomaţi români, lucruri care se transmit la Banca Naţională din guvernator în guvernator, lucruri care se transmit şi nu le uităm, şi ne interesează, şi constituie o prioritate”, a spus ministrul de Externe.
El a arătat că deşi a reprezentat un „episod tensionat” adoptarea în urmă cu o lună de către APCE a raportului cu un amendament propus de parlamentarii români care solicita Moscovei să continue dialogul în problema Tezaurului, săptămâna trecută a avut loc o întâlnire a copreşedinţilor comisiei privind unele aspecte ale relaţiei istorice româno-ruse, întrevedere care a însemnat redemararea unui dialog „îngheţat de mulţi ani” şi în care s-a convenit revenirea la problemele de fond.
„Această întâlnire a fost prima după multă vreme. Este o redemarare, dacă doriţi, a unui dialog care a fost îngheţat foarte mulţi ani (…) A fost o primă întâlnire, care şi-a stabilit ca într-o perioadă următoare – şi aici intervine domeniul de mai mare discreţie – de a putea intra din nou în chestiuni de fond”, a afirmat Corlăţean.