Statul le permite asiguratorilor să se declare „pe pierdere”, deși au rămas cu un surplus de cel puțin 20% din sumele încasate pentru perioada în care a fost instituită starea de urgență, iar banii sunt transferați în afara țării, susține Confederația Operatorilor și Transportatorilor COTAR.
Confederația a transmis Guvernului și Parlamentului un memoriu prin care răspunde la trei întrebări esențiale pentru 8 milioane de șoferi și unor instituții care de 30 de ani nu și-au îndeplinit atribuțiile.
Principalul efect al restricțiilor de anul trecut a fost reducerea semnificativă a circulației pe drumurile publice și a numărului de accidente rutiere. Primele de asigurare RCA sunt achitate anticipat și integral, asiguratorii nefiind obligați de lege să restituie banii, astfel încât au rămas cu un surplus de cel puțin 20% din sumele încasate penntru perioada în care a fost instituită starea de urgență. Industria de asigurări a prosperat în pandemie, înregistrând o scădere accentuată a numărului dosarelor de daună.
Dacă în anul 2019 numărul dosarelor de daună RCA a fost de aproximativ 393.000, în anul 2020 nu a depășit 300.000 – cu aproape 100.000 mai puține (echivalentul unui trimestru). Există doi factori principali care determină prețul RCA: frecvența daunei (numărul de accidente raportate la numărul de polițe anualizate) și severitatea daunei (valoarea medie a despăgubirii). În trimestrul III al anului 2020, dauna medie RCA a fost de 5.532 lei, așa cum rezultă din ultima raportare a ASF. Care a fost valoarea totală a despăgubirilor ce ar fi trebuit achitate de către asiguratorii RCA, în anul 2020, în urma determinării valorii daunei medii?
300 000 de dosare de daună deschise în anul 2020 înmulțit cu 5.532 lei dauna medie RCA înseamnă 1.659.600.000 lei care reprezintă despăgubirile ce ar fi trebuit achitate de către piața de asigurări RCA, în 2020, pentru polițele emise în același an, calculează COTAR.
În comunicatul ASF din 11 februarie 2021 se menționează că asiguratorii au încasat în anul 2020, doar din polițele RCA, suma de 3,97 miliarde de lei, cu 5% mai mult față de anul anterior. Un calcul arată că la 3.970.000.000 lei încasați din polițele RCA, asiguratorii ar fi trebuit să achitate daune în valoare de 1.659.600.000 lei. Există o diferență de 2.310.400.000 lei între sumele încasate și despăgubirile plătite, notează confederația.
„Din raportările ASF aflăm că, în realitate, lucrurile sunt cu mult mai grave. Mai puțin de jumătate din dosarele de daună sunt achitate în termenul legal. Procentul de dosare de daune achitate în termen scade de la trimestru la trimestru, în condițiile în care numărul de dosare de daună a scăzut considerabil anul trecut. Cu toate acestea, prețul RCA continuă să crească artificial”, a declarat Vasile Ștefănescu, Președinte COTAR.
În trimestrul III al anului 2020 (ultima raportare transmisă de ASF) au fost avizate 86.429 dosare de daună, dintre care asiguratorii au achitat 40.584, rămânând alte 44.735 (51,76% din totalul dosarelor avizate) neachitate. Termenul legal de plată este de 10 zile, iar perioada de transmitere a raportărilor către ASF este de 45 de zile, termen suficient ca asiguratorii să achite toate dosarele de daună în termenul legal. Asta înseamnă că asiguratorii au achitat, în mod real, sub 50% din totalul dosarelor de daună în termenul legal. Nu trebuie uitat faptul că aproape 80% din piața RCA din România este deținută de două societăți, acestea fiind și cele sancționate de ASF, în anii precedenți, pentru neachitarea la timp a daunelor.
O variantă mai simplă de calcul relevă faptul că cele aproape 100.000 de dosare de daună avizate în 2020, mai puține față de aceeași perioadă de raportare a anului 2019, au generat plăți de daune mai mici cu 553 milioane lei (aproximativ 115 milioane de euro). Pe cale de consecință, 80% din această sumă a rămas în buzunarele celor două societăți de asigurare care dețin această cotă de piață. În mod paradoxal, acest lucru nu a dus la îmbunătățirea conduitei celor două companii în privința plății daunelor ci, din contră, asiguratorii au inventat noi pretexte pentru a refuza să-și exercite obligațiile de plată.
COTAR susține că prețul RCA a crescut în ultimele luni, deși a scăzut semnificativ numărului de accidente, pentru că statul le permite asiguratorilor să facă asta. În plus, din banii strânși de societățile de asigurări, din polițele RCA, o mică parte se alocă pentru plata daunelor, iar restul de bani pleacă din țară, prin dosarul prețurilor de transfer (contracte de reasigurare fictive, contracte de consultant, contracte de prestări servicii IT, etc);
Confederația mai susține că firmele de asigurări din România nu sunt „pe pierdere”, așa cum susțin public, de 30 de ani, dar că statul le permite să figureze, în permanență, ca fiind pe pierdere.
Memoriul a fost transmis către Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital, respectiv Comisiei economice, industrii și servicii ale Senatului, precum și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, respectiv Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților.
Va amintiti perioada 2017 au batut palma si in 2018 au intrat in paine,sau cam asa ceva, cand au preluat nemturii multe din firmele transport extern cu personal si infrastructura romaneasca? Ce credeti ca s-a intamplat(am mai scris aici), firma incaseaza transportul, totul transferat in strainatate si soferii romani incaseaza dublu pentru bagajele nedeclarate si neplatite online! Este normal?! Asa se intampla cu mai toate firmele foste romanesti si chiar cele straine pripasite 5-10 ani in Romania! Va mai dau un exemplu: lidl nemturia nu incaseaza clientul pentru pungile de unica folosinta folosite la raft in nicio tara, dar in Romania totul e pe dos! Platim di pungile dar avem si destile pungi imprastiate, posibil intentionat pe camp! La profi, cartoanele sunt legate si livrate firmelor in domeniu, la fel si deseurile separate, la alte firme, destule la numar, gunoiul e la comun cu cetatenii, daca anunti neregula, ti-ai dat foc la valiza! Toate se inyamplacu un scop simplu: inselatorie si furt din buzunarul cetateanului! La apa, in Romania se plateste apa de ploaie cat si pierderile din retea, nu am auzit sau vazut intro factura straineza asemenea furaciuni prin facturi! In schimb, am consumat apa made in Romania prin egipt, imbuteliata de nessle! Nu e bascalie! Va pot da exemple fara numar!
Si, daca nu sint indiscret (!), pun si eu o intrebare „magnificului” stat roman : unde s-au dus si se duc inca banii rezultati din pensiile care nu s-au mai platit, in urma deceselor (Dumnezeu sa-i odihneasca !) celor care aveau dreptul la pensie si chiar o incasau ?? Scoateti bani, borfasilor care jefuiti si mortii !
De la firmele de Asigurări pe lângă că nu-ți venea nimeni acasă, te atenționa robotul de scadență, și mergeai la sediu să plătești, din anul 2020 de când cu Covidul ni se comunică contul și plătim de acasă și primim chitanța pe mail.
Confederația COTAR vizavi de firmele de Asigurări uită să enumere salariile spre “minim pe economie” ale brokerilor de asigurări și minunatele vile în care locuiesc, să nu vorbim de șefii de Agenție care sunt tot în construcții și nu le mai încap BMW-urile în frumoasele, spațioasele și aranjatele curți.