Cu ce se confruntă mamele care-și cresc singure copiii

În România sunt peste 400.000 de familii monoparentale, dintre care 321.308 mame singure, și 81.393 tați care-și cresc copiii singuri. Datele provin de la Institutul Național de Statistică, aferente anului 2023, conform factual.ro.

Drepturile și facilitățile de care beneficiază familiile monoparentale includ:

Venitul Minim de Incluziune (VMI): Părinții singuri pot beneficia de acest sprijin financiar lunar, reglementat de Legea nr. 196/2016, dacă se încadrează în plafoanele de venit stabilite.

Burse școlare: Legea învățământului garantează elevilor care provin din familii monoparentale dreptul la bursă de ajutor social, acordată indiferent de venitul părinților, dacă se află în situații specifice.

Alocația de stat pentru copii: Legea nr. 61/1993 prevede cuantumul standard al alocației, care se acordă tuturor copiilor.

Protecție în Codul muncii: Părinții singuri care își cresc singuri copiii beneficiază de protecție la concediere și au dreptul la zile libere plătite pentru îngrijirea stării de sănătate a copilului, potrivit Codului muncii – Legea nr. 53/2003.

Pe lângă aceste beneficii cu caracter general, există și beneficii acordate de autoritățile locale, în funcție de județul sau sectorul de domiciliu, vârsta exactă a copilului sau venitul net lunar pe care îl realizează părintele.

Consiliere psihologică

În ceea ce privește sprijinul psihologic, toate mamele asigurate în sistemul public pot beneficia de consiliere psihologică gratuită timp de 126 de zile, adică aproximativ patru luni după naștere.

Serviciile sunt decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și includ evaluare și sprijin emoțional pentru prevenirea depresiei postpartum. Pentru a accesa aceste ședințe, mamele trebuie să obțină o trimitere de la medicul de familie sau de la un medic obstetrician-ginecolog aflat în contract cu CNAS, apoi pot alege un psiholog sau o clinică ce are contract cu CNAS din județul de domiciliu, pentru a beneficia de gratuitate în perioada de lăuzie.

Pentru părinții, fie că sunt singuri sau nu, care se confruntă cu dificultăți în rolul lor parental, există asistență și consiliere psihologică gratuită pentru copii, părinți și familii vulnerabile, oferită de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul fiecărui județ. Pentru a accesa aceste servicii, un părinte trebuie să depună o cerere direct la sediul DGASPC din județul de domiciliu.

Sprijin pe hârtie

Ana Măiță, consilieră pentru drepturile mamelor și președinta asociației Mame pentru mame, spune că dincolo de ce prevede legea, de multe ori, aceste drepturi nu sunt cunoscute de cei care ar avea nevoie de ajutor. Mai grav, chiar atunci când aceștia își cunosc drepturile și încearcă să acceseze serviciile de care au nevoie, constată că există tot felul de obstacole din partea statului român.

„O femeie lăuză singură abia se reface fizic în primele patru luni după naștere și nu are cum să alerge după documente, mai ales dacă este singură cu un nou-născut; există întârzieri de plată ale ajutoarelor pentru familiile monoparentale acordate de autoritățile locale; DGASPC-urile te programează pentru consiliere gratuită după cinci luni de la momentul depunerii cererii etc.

Deci, da, putem spune că statul în România, deși pe hârtie pare să acorde sprijin mamelor singure, care reprezintă majoritatea covârșitoare a familiilor monoparentale, cu toate acestea eșuează să facă asta din pricina hibelor de aplicare efectivă a legii”, explică ea.

O problemă: tații care își ascund veniturile pentru a nu plăti pensia alimentară

Mai mult, o altă problemă a mamelor singure pe care o consemnează Măiță este modul în care tații pot evita plata unei pensii alimentare adecvate. De exemplu, își ascund veniturile.

„Și mai există un aspect revoltător în ceea ce privește mamele singure din România: toate portițele legale care permit taților acelor copii crescuți de mame singure să evite în mod sistematic plata unei pensii alimentare decente. Am văzut efectiv mii de astfel de cazuri la Asociația Mame pentru Mame: bărbați care profită de portițe legale și, cu complicitatea angajatorilor, își ascund veniturile pentru a nu fi nevoiți să asigure o pensie alimentară rezonabilă propriului copil”, a arătat ea.

Drepturile parentale ale bărbaților care și-au agresat soțiile

În plus, o problemă cu adevărat înspăimântătoare este permisivitatea statului și a Justiției în ceea ce privește drepturile parentale ale bărbaților care și-au agresat fizic soțiile sau partenerele cu care au un copil, mai zice consiliera. Dacă un bărbat a fost agresor în căsnicie, asta nu cântărește în fața autorităților în postura de tată. Mama, victimă fiind, poate chiar să ajungă să plătească ea pensia alimentară.

„Adică, în fața unui judecător, un tată care are ordine de restricție pentru a nu se apropia de parteneră sau chiar condamnări definitive pentru acte de violență săvârșite împotriva acesteia are drepturi parentale intacte în raport cu copilul său. În clar, chiar dacă a bătut-o crunt pe mama copilului său, bărbatul agresor poate cere și obține în instanță ca domiciliul copilului să fie stabilit la el, iar mama, victima violențelor sale, să își viziteze copilul și să-i plătească lui pensie alimentară.

În fața judecătorului, faptul că un bărbat este un agresor de femei dovedit nu influențează drepturile sale de tată, cum influențează faptul că are un venit mai mare sau o casă mai spațioasă decât mama copilului. Închipuiți-vă ce presiune pune această „justiție” pe o mamă care își crește singură copilul în așteptarea unui verdict în ceea ce privește custodia și domiciliul copilului său”, argumentează Ana Măiță.