Procurorii anticorupție au cerut documentele retrocedărilor de care a beneficiat urmașul lui Gheorghe Manu, fost primar al Capitalei și fost ministru de Război al României în anii sfârșitului de secol XIX. Vorbim aici de sute de hectare de pădure, tablouri sau imobile, cu terenul aferent, pe Calea Victoriei din București.
Un document obținut de ziarul Cotidianul arată că procurorii Direcției Naționale Anticorupție vor să intensifice ancheta în dosarul în care fac cercetări penale vizavi de modul în care s-au făcut retrocedările pentru Alexandru Șerban Manu, strănepotul generalului Gheorghe Manu, fost primar al Bucureștiului în perioada 1873 – 1877.
Dosarul amintit este deschis din 2015 și are începută urmărirea penală „in rem“ pentru posibile infracțiuni de abuz în serviciu. Asta poate spune că printre cei vizați de ancheta penală se află funcționari publici din comisiile locale sau județene care i-au retrocedat diferite lucruri.
În prezent, printr-o ordonanță din 15 mai a.c, procurorul DNA a dispus „prezentarea și predarea de către Manu Șerban Alexandru a tuturor documentelor în legătură cu procedurile reconstituirilor dreptului de proprietate, al cărei beneficiar a fost, în original (inclusiv documentele care au stat la baza solicitărilor formulate). Documentele care nu se regăsesc decât în fotocopie se vor preda în această formă.“
Termenul de predare stabilit de procuror era de doar două zile, până pe 17 mai, dar sursele Cotidianul spun că, cel mai probabil, acesta s-a prelungit, ținând cont de faptul că Alexandru Șerban Manu a fost implicat în sute, dacă nu mii de proceduri de retrocedare.
În altă ordine de idei, calitatea lui Alexandru Șerban Manu de urmaș al unui fost înalt demnitar din statul român i-a adus acestuia accesul la moșteniri valoroase.
Sute de hectare de pădure și zeci de tablouri
Astfel, spre exemplu, lui Alexandru Șerban i s-au retrocedat în jur de 800 de hectare de pădure din lunca râului Dâmboviţa, pornind de la Raciu şi ajungând la Moara Nouă. În afară de păduri, a mai primit și opere de artă.
O decizie a judecătorilor dată în 2013, într-un proces deschis de Manu contra mai multor muzee, stabilea: „Dispune obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamantului MANU Alexandru Șerban bunurile mobile culturale identificate în materialitatea lor prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert critic de artă Pavel Susara și care au făcut obiectul actului de donație, astfel cum acestea sunt cuprinse în acest raport, respectiv -MNAR – un număr de 32 de bunuri – pictură românească, sculptură, grafică, artă europeană, fotografie și artă decorativă – Complexul Muzeal Național Moldova – 3 bunuri – pictură românească; – Complexul Muzeal Iulian Antonescu din Bacău – 1 bun – pictură românească; – Muzeul Județean de Artă Brașov – 2 bunuri – pictură românească – Muzeul Județean de Artă Prahova – 1 bun – pictură românească. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul de Finanțe, la plata către reclamant a sumei de 286.420 Euro – în echivalent lei la data plății – stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză, reprezentând echivalentul bunurilor care nu au putut fi identificate fizic“.
Calea Victoriei: interlopi, boieri și clădiri istorice
Sursele Cotidianul au explicat că miza anchetei DNA ar putea fi cei care au acționat ca mandatari în numele lui Alexandru Șerban Manu și au revendicat diferite lucruri. În urma verificărilor am descoperit că unul din mandatarii lui Manu, Corneliu Petre, a făcut afaceri cu interlopul Gheorghe Constantinescu, zis Gigi Boeru, cunoscut combinator imobiliar din București, care a și fost arestat pentru fraude imobiliare. O hotărâre judecătorească din 2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 arată că miza tranzacției acestora a fost o clădire de pe strada Calea Victoriei nr. 192A și un teren aferent de 4592 mp. Casa este una dintre cele mai vechi imobile din Capitală, datând de la mijlocul secolului XIX. „În 1803, terenul aparţinea clucerului Ioan Faca, care l-a dat zestre fiicei sale Ecaterina, căsătorită cu marele ban Mihail Ghica. În 1842, proprietatea a fost vândută boierului Alecu Florescu, care a construit această clădire în 1843. Zece ani mai târziu a fost cumpărată de Dimitri Ioanidi, care o vinde generalului Gheorghe Manu, în 1868, pentru suma de 8.000 de galbeni“, se amintește în lucrarea „Bucureşti. În căutarea micului Paris“, a lui Narcis Dorin Ion. După naţionalizare, în acest imobil a funcţionat, inițial, un institut de cercetare, iar mai apoi a fost folosită pentru a adăposti grădinița Ministerului Industriei.
Inițial, Corneliu Petre îl chemase în judecată, în 2005, pe Șerban Manu, pentru ca prin hotărâre judecătorească să-l oblige pe urmașul ex-ministrului Manu să încheie contractul de vânzare-cumpărare a imobilului și terenului pentru care Petre fusese mandatar. În spatele deciziei a stat faptul că Petre găsise un cumpărător, în persoana interlopului Gheorghe Constantinescu, zis Gigi Boeru, care achitase deja puțin peste două milioane de dolari din prețul de 5.885.000 de dolari.
După ce avocații lui Manu au depus în instanță dovada că acesta revocase între timp procura dată lui Corneliu Petre, procesul a luat o altă turnură. Mai exact, toate părțile au căzut la o înțelegere, iar Alexandru Șerban Manu le-a plătit, lui Corneliu Petre și lui Gheorghe Constantinescu, 100.000 de euro, sumă pentru care aceștia au renunțat la orice altă pretenție pe care o aveau. Pe fostul mandatar Petre Corneliu îl regăsim pe holurile instanțelor și cu ocazia Dosarului Trofeul Calității, în care a fost condamnat fostul premier Adrian Năstase. Cu acea ocazie, Petre Corneliu a făcut în numele OADO o cerere de intervenție în favoarea lui Năstase, care mai mult i-a încurcat pe avocații fostului prim-ministru.
Primul român decorat cu Virtutea Militară
Gheorghe Manu, cel de pe urma căruia moștenește Alexandru Șerban, a fost fiul marelui vornic Ioan Manu şi al Anicăi Ghica.
A fost căsătorit cu Alexandrina (1835-1916), fiica prinţului Constantin Cantacuzino.
După studii militare în Prusia, a devenit sublocotenent în armata prusacă (1853). Întors în țară, cu gradul de colonel, a fost ministru de Război în guvernele Dimitrie Ghica și Manolache Costache Epureanu (1869-1870).
A fost primar al Bucureștiului (1874-1877). Avansat general, s-a distins în Războiul de Independență, fiind primul român decorat cu Virtutea Militară (1877).
Gheorghe I. Manu (1833-1911) a fost un om politic important, membru al Partidului Conservator, preşedinte al Adunării Deputaţilor, ministru în mai multe guverne şi prim-ministru al României, între 5 noiembrie 1889-15 februarie 1891.
Fiul său, Constantin G. Manu (1871-1959), a fost diplomat, ministru plenipotenţiar la Londra şi Constantinopol.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.