Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, cel mai mare și mai aglomerat aeroport al României, are o istorie care începe în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Locul prin care trec anual milioane de pasageri a fost, în urmă cu peste opt decenii, o bază militară folosită de Germania nazistă, înainte de a deveni principalul nod al aviației civile românești, scrie București.ro.

Între 1940 și 1944, pe terenul actualului aeroport a funcționat o bază militară a celui de-al Treilea Reich. După încheierea războiului, infrastructura existentă – o pistă de aproximativ 1.200 de metri și clădirile auxiliare – a fost preluată de aviația militară română, care a utilizat-o până la mijlocul anilor ’60.

Până în 1965, toate zborurile comerciale din București erau operate de Aeroportul Băneasa. Creșterea rapidă a traficului aerian a făcut însă necesară construirea unui aeroport mai mare, capabil să primească aeronave de mari dimensiuni. Astfel, autoritățile au decis transformarea fostei baze militare de la Otopeni într-un aeroport internațional modern.

Proiectul a presupus modernizarea infrastructurii

Proiectul a presupus modernizarea infrastructurii existente și extinderea pistei până la 3.500 de metri, o lungime impresionantă pentru acea perioadă, depășind chiar pista aeroportului Paris-Orly. În paralel, au fost construite o nouă centrală electrică și un terminal dedicat pasagerilor.

Un moment important din istoria aeroportului a avut loc în august 1969, când, cu ocazia vizitei oficiale în România a președintelui american Richard Nixon, a fost inaugurat Salonul Oficial al aeroportului. Până la finalizarea terminalului pentru pasageri, îmbarcarea se realiza provizoriu prin Aerogara de Mărfuri.

La 13 aprilie 1970 a fost deschisă noua aerogară pentru pasageri, proiectată să proceseze până la 1,2 milioane de călători anual. Dezvoltarea aeroportului a continuat în următoarele decenii, iar în 1986 a fost inaugurată a doua pistă, tot cu o lungime de 3.500 de metri, crescând semnificativ capacitatea operațională a aeroportului.

O altă etapă importantă a avut loc în 2004, când Aeroportul Internațional București-Otopeni a primit numele „Henri Coandă”, în onoarea celebrului inventator și pionier al aviației românești, creatorul primului avion cu reacție testat în 1910.

Astăzi, Aeroportul Internațional Henri Coandă reprezintă principala poartă aeriană a României și unul dintre cele mai importante hub-uri de transport din Europa de Est. De la o bază militară construită în vreme de război, Otopeni s-a transformat într-o infrastructură strategică esențială pentru transportul aerian de pasageri și mărfuri, fiind un simbol al evoluției aviației civile din România.

Vacanță în Grecia fără să plece de acasă. Un bărbat a investit peste 60.000 de lei pentru a recrea un sat elen autentic