' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Printre blocuri, artere și mall-uri au rămas martore ale istoriei hale uriașe care mai păstrează, unele dintre ele, doar scheletul, altele zidurile lor arse. Întrea acestea, Moara lui Assan, Chimopar, Uzinele FAUR, Fabrica de Chibrituri ș.a.
Moara lui Assan
Ridicată în 1853, Moara lui Assan este prima moară cu aburi din țară, ea fiind un simbol al progresului economic al secolului XIX. În pofida zidurilor sale arse, ar putea deveni, printr-o consolidare serioasă, un spațiu cultural, hub creativ sau chiar unul pentru locuințe, scrie bucurești.ro.
Chimopar
La marginea Dudeștiului, fosta platformă chimică Chimopar poartă urme ale unei economii de industrie grea, dar ar putea renaște dacă ar exista inițiativa realizării unui spațiu cultural experimental, de exemplu, sau poate un parc tehnologic. Zona industrială abandonată găzduiește acum mai multe lucrări, printre care și creații semnate de SCEK, dar și de alți artiști graffiti de renume.
Uzinele FAUR
Fostă Malaxa, Faur este un colos industrial, însă în locul halelor goale ar putea fi realizat un muzeu tehnic sau ateliere, ceea ce ar putea revitaliza întreaga zonă Titan–Republica.
Reper al nucleului industrial Filaret
Fabrica de Chibrituri este un reper al nucleului industrial Filaret, iar fațada care încă rezistă poate inspira un viitor campus cultural sau educațional, ancorat lângă Parcul Carol, un proiect care, cu siguranță, ar aduce viață într-o zonă încărcată de istorie.
Postăvăria Română
Complexul textil Postăvăria Română, care ocupă zeci de mii de metri pătrați, nu este folosit în totalitate, astfel că spațiul ar putea fi reinventat ca „fabrică creativă” – studiouri, săli de repetiții, sport, expoziții –, iar turnul și halele masive ar putea deveni adevărate repere urbane.
Pionierul
Fabrica Pionierul, clădire aflată în Rahova, a fost simbol al industriei comuniste. Și ea ar putea fi salvată printr-o reconversie, poate, spre arta vizuală și industrie creativă, arată sursa citată.
Semănătoarea
Cunoscuta fabrică Semănătoarea a ajuns Sema Parc, un mix de birouri și rezidențial. Este un exemplu doar într-un sens însă, pentru că aici recuperarea a pierdut din vedere nevoia de ”verde”, dar și facilitățile pentru comunitate.
Fabrica de bere Grivița
Fabrica de bere Grivița, cu corpurile sale istorice, Mălțăria, Orzăria, a fost restaurată, realizându-se un complex de locuire și retail. Este un exemplu despre cum poate fi valorificat patrimoniul industrial, deși nu întrunește aprecierea unanimă.
Hala Laminor
Hala Laminor este unul dintre exemplele pe care bucuresti.ro le consideră de succes. Această hală interbelică din fosta Malaxa a fost refăcută complet și redeschisă ca spațiu de evenimente devenind infrastructură culturală.
Clădirea se distinge prin dimensiunile sale impresionante, aproximativ 400 × 180 m, și structura de oțel cu acoperiș tip lucarnă, semnătura arhitectului Horia Creangă.
Evenimentele organizate aici, de la concerte EDM, expoziții de tehnologie, târguri gastronomice, până la festivaluri tematice, transformă hala într-un nucleu urban plin de energie.
Obor
Vechea fabrică de pompe din Obor ar fi fost și ea inclusă în ”arhiva” Bucureștiului, însă a fost demolată. Este un exemplu unde patrimoniu industrial s-a pierdut, însă Bucureștiul are încă șansa, cu bani și curaj, să-și folosească trecutul industrial ca resursă pentru viitor, conchide bucuresti.ro.
Nici o problema.Romanii se multumesc cu Palatul Parlamentului si Catedrala mantuirii neamului.Adica IADUL si RAIUL
Dispare si bruma de industrie construita cu sacrificii si importuri mari pentru a contrazice conceptia strainilor ca barbarii romani sunt primitivi si distructivi, si pe care comunitii le-au pazit cu biciul de vandalul roman.
Moara lui Assan ar fi trebuit clasata-n monument istoric, nu lasata sa se paragineasca, sa-i cada acoperisurile si zidurile.
Ar trebui incluse garile istorice. Filaret, prima cale ferata di Romania spre Giurgiu cu plecare din Bucuresti-Filaret ar putea deveni un muzeu al CFR nu autogara spre Istambul, cum e acum. Mai sunt cladiri industriale istorice in zona Timpuri Noi (fost Lemetre, pe semne de la „le maitre”). Dar e complicat sa-i faci sa inteleaga pe decidentii nostrii proaspat incaltati ce inseamna istorie industriala cand ei sunt preocupati de culesul porumbului si al viei.
„Culesul porumbului si al viei”: si porumbul, si via au dat monumente istorice (de la tarile Americii latine, la Franta viticola). Ai, însa, dreptate privindu-i pe-ncaltatii de la Cotroceni-Victoria si alte palate centrale, judetene, locale.
Cladirile construite fara structuri de rezistenta sunt pericol public, trebuie daramate preventiv !