Cum arată PRR al altor țări din UE

Comisia Europeană a primit Planurile de Redresare și Rezilienta de la majoritatea statelor UE, pe zone. Dacă la România sunt deja cunoscute problemele pe care PRR-ul le-a avut, diferența între ce s-ar fi dorit și care este realitatea (42 mldeuro față de 29 miliarde euro) și încă nu este clar cum se va rezolva  alocarea, vom arăta acum ce fac alte țări. Centralizarea este făcută de ec.europa.eu.
Planul de redresare și reziliență al Italiei. În planul pe care l-a prezentat, Italia a solicitat un sprijin total de 191,5 miliarde EUR  în  cadrul  FERS,  cuprinzând  68,9  miliarde  EUR  subvenții  și  122,6  miliarde  EUR împrumuturi.   Planul  italian  este  structurat  în  jurul  a  șase  domenii:  digitalizare,  inovație, competitivitate și cultură; revoluție verde și tranziție ecologică; infrastructură pentru mobilitate durabilă; educație și cercetare; coeziune și incluziune; sănătate. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.
Planul de redresare și reziliență al Austriei. Planul de recuperare și reziliență al Austriei include măsuri pentru o sumă totală de 4,5 miliarde EUR.   Planul austriac este structurat în jurul a patru priorități politice. Acestea includ măsuri de reformă și investiții legate de: redresarea ecologică, acoperirea renovării, mobilității,  biodiversității,  economiei  circulare  și  neutralității  climatice;  recuperare digitală, care acoperă banda largă, școli, servicii publice și întreprinderi; recuperare bazată  pe  cunoaștere,  inclusiv  cercetare,  perfecționare  și  recalificare,  educație  și inovație  strategică;  și  recuperare  echitabilă,  cuprinzând  asistența  medicală, comunitățile  rezistente,  arta  și  cultura  și  reformele.  Proiectele  din  plan  acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.  
 
Planul de redresare și reziliență al Sloveniei. În planul pe care l-a prezentat, Slovenia a solicitat un sprijin total de 2,5 miliarde EUR  în  cadrul  FERS,  cuprinzând  1,8  miliarde  EUR  subvenții  și  700  milioane  EUR împrumuturi.   Planul  sloven  este  structurat  în  jurul  a  patru  piloni  prioritari:  tranziția  verde; transformare digitală; creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; sănătate și bunăstare, inclusiv investiții și reforme în îngrijirea pe termen lung și locuințe sociale. Proiectele  din  plan  acoperă  întreaga  durată  de  viață  a  RRF  până  în  2026.  Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.   
 
Planul de redresare și reziliență al Danemarcei.  În planul pe care l-a prezentat, Danemarca a solicitat în total subvenții în valoare de 1,6 miliarde EUR în cadrul RRF.   Planul danez este structurat în jurul celor trei piloni de rezistență, transformare ecologică  și  digitală.  Planul  danez  prevede  investiții  semnificative  în  eficiență energetică, cercetare și dezvoltare ecologică, reducerea emisiilor de CO2 în sectorul agricol și digitalizare. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în cinci dintre cele șapte zone emblematice europene.
 
Planul de redresare și reziliență al Spaniei.  În planul pe care l-a depus, Spania a solicitat în total subvenții de 69,5 miliarde EUR în cadrul FERS.   Planul  spaniol  este  structurat  în  jurul  a  patru  piloni:  transformarea  verde; transformare  digitală;  coeziunea  socială  și  teritorială;  și  egalitatea  de  gen.  Include măsuri  privind  mobilitatea  durabilă,  eficiența  energetică  în  clădiri,  energie  curată, competențe digitale, conectivitate digitală, sprijin pentru sectorul industrial și IMM-uri și locuințe sociale. Proiectele din plan se concentrează în principal pe perioada 2021-2023. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene.
Planul de redresare și reziliență al Letoniei.  În cadrul planului pe care l-a prezentat, Letonia a solicitat în total subvenții în valoare de 1,8 miliarde EUR în cadrul RRF.   Planul leton este structurat în jurul a șase componente: tranziții verzi și digitale; sănătate; reducerea inegalității; transformarea  economică; și statul  de  drept. Planul include reforme în domeniul sănătății, politicii sociale, învățământului superior și  în domeniul  abilităților  și  măsurilor  privind  transportul  durabil,  locuințe  la  prețuri accesibile, eficiența energetică în clădiri și întreprinderi, abilități digitale, cercetare și inovare. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.
 Planul de redresare și reziliență al Luxemburgului. În cadrul planului pe care l-a prezentat, Luxemburg a solicitat un total de 93 de milioane de euro subvenții în cadrul RRF.   Planul  Luxemburgului  este  structurat  în  jurul  celor  trei  piloni  ai  coeziunii  și rezilienței sociale; tranziție verde; și digitalizare, inovație și guvernanță. Planul include măsuri  în  calificare,  asistență  medicală,  locuințe,  decarbonizarea  transporturilor, protecția  biodiversității,  inovare,  digitalizarea  administrației  publice  și  promovarea unei economii transparente și corecte.    Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în șase din cele șapte zone emblematice europene.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Mihai Soare 1071 Articole
Author

12 Comentarii

  1. La noi, clasa politică s-a învăţat să aibă electorat comod prin subfinanţare la edu-cultură, deci nu va cere fonduri mari exact unde ar primi.

  2. Este interesant cum o sa reduca Danemarca emsiile de CO 2 din agricultura? O sa faca tractoare electrice cu troleu intins pe tarlale,ca la trolebuze,sau o sa extermine vacutzele lor ,lundu-se dupa cretinitatile lui Bill Gates care spune ca trebuie sa se renuntze la cresterea vacilor si trecerea la ingurgitarea carnii lui sintetice,ca vacile omenirii polueaza mai mult ca toate masinile,probabil crezand el,care pare ca a chiulit de la scoala generala cand se invatza despre ce sunt alea vaci si cu ce se hranesc,ca si vacile se alimenteaza tot cu combustibili fosili ca si masinariile.

  3. ”Baluba” bre.. baluba,.. cum strigau africanii lui românu ceaușescu in vizitele oficiale de lucru.. Deci un proiect al romaniei nu se potrivește la un proiect al altora. Și mă intreb, cum de nu ai inteligența necesară să faci niște proiecte valabile pentru obiectivul vizat și să ai in vedere și cerințele europene..??? Scoate baluba și te pise, bre,.

  4. In ordine. Si?
    Fiecare tara procedeaza pentru a-si multumi proprii alegatori aflati acasa – adica in mijlocul problemei – si intersati ca economia sa functioneze.
    Ro are culegatori (de legume, fructe si ce nu au furat sefii) si specialisti in inginerii economice (de altfel, o specialitate onorabila) de tipurile „ce-i al meu imi apartine deja, ce-i al tau imi va apartine curand” si/sau „sa moara caprele/afacerile celorlalti”.
    Descrierea de mai sus se bazeaza pe ce scrie presa Ro. Si ce daca…

  5. Io zic ca iohanistii au fost respinsi cu planurile lor la bruselezi,chiar fiind pepeeisti si ei ca si tartorii UE,pentru ca,pe langa praduiala de baza,se pricep doar la povesti si inventii de dosare politice la adresa incomozilor,si nu se pricep si la SeFe-uri verzi care sa se pupe cu cele cerute de stapanii lor,dar poate ca-i pacalesc pe aia,ca sa le ia miliardele,daca planifica sa mai faca si alte gondole,de alea facute si la care se pricep deja basistii lor,dar de data asta vopsite toate in verde si bagata in fatza si frunza verde ramasa de la Udrea.Si daca si Iohannis mai iese pe bicicleta televizat sa mai planteze doi pomi poate…cine stie… Dar poate sa invetze sa si coseasca macar ca Boc,ca deja stie sa taie frunza verde la caini ca Basescu.

  6. Intr-un razboi – chiar si hibrid mondial cum este acum, cand elitele sunt hotarate sa se razboiasca pe tot mapamondul fara sa mai cheltuie ci „decat” sa castige – trebuie sa ai cu ce sa negociezi. Fie ai coloana vertebrala pentru ca esti PATRIOT si ai O TARA SUPER-BOGATA SI FRUMOASA CU POZITIE GEOSTRATEGICA, DECI CLAR AI CU CE, die esti un amarat o sluga si te supui, acceptand tradarea nationala si genocidul propriului popor. ceea ce se intampla in Romania este incredibil. avem niste slugi naimite intru distrugerea noastra si a Tarii. despre ce „plan de rezilienta” discutam…? despre un plan de reconstructie dupa un razboi? avem exact ce meritam. nanel de vara !

  7. Cu prostalăi ca ăștia la UE ,Romania nu are nici o șansă.Vom fi la fel si peste 20 ani,daca uniunea va rezista.Mîncatoria politică si intersele de partid vor termina Romania.Nu zic ca ăia de la PSD erau mai breji,dar ce-i acuma ,e sub limita bunului simt.Doamne ajuta,că atat ne-a mai ramas !

  8. Pai daca ghinea si subordonatii habar nu au sa faca un plan, dar nici nu au cerut ajutorul celor care se pricep, a iesit o maculatura, o hartie igienica. Cred ca astia din UE o sa ne dea afara pentru ca le stricam blazonul de prosti si slugi ce suntem; si nu ar face rau. La gunoi cu noi, ca acolo ne este locul.

  9. Prea ii crezi baieti buni pe cei din UE! Dezastrul pentru Romania nu va fi cel ca nu va primi in final banii promisi (nici macar jumatate din ei) ci este prezenta in guvern a tradatorilor useristi care fac balet intre satisfacerea cerintelor mafiotilor din CE cu producerea impresiei pentru cei de acasa ca lucreaza pentru ei. Si primul program prezentat a fost intocmit de acesti borfasi exact pentru a fi respins. Acum vor satisface stapanii conform indicatiilor primite.

  10. @ Marele Urs=Marele Hun :Baaa..maimutoi de sovinismul tau obraznice antiroman ne-am saturat la fiecare postare.EMIGREAZA si lasa bautura!.(casa ta nu-i aici).

  11. vox, PRR-ul nostru a fost respins, daca nu gresesc, de cateva ori. Chiar crezi ca asta iestem dovada „intelighentei” pe o critici la ursuletz???? 🙂

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.