Cum încearcă Zelenski să strecoare Ucraina în UE

Președintele Volodimir Zelenski dorește să obțină aderarea Ucrainei la UE în 2027. Vrea ca această dată să fie trecută în acordul de pace pe care SUA încearcă să-l medieze între Rusia și Ucraina. Semnătura liderilor europeni pe acest tratat ar obliga țările UE să primească Ucraina în rândurile lor. Reticența unor guverne europene îl obligă pe Volodimir Zelenski să se „strecoare” în UE, scrie Politico.eu. Intervalul cel mai propice este cel dintre alegerile din Ungaria (aprilie 2026) și prezidențialele din Franța (aprilie 2027).

Fereastra pentru Ucraina: aprilie 2026 – aprilie 2027

Ungaria lui Viktor Orbán se opune oricărui pas spre UE al Ucrainei. La fel a procedat și în cazul, închis de Statele Unite, al aderării Ucrainei la NATO. Motivația premierului Viktor Orbán de a se opune aderării Ucrainei este mai mare ca oricând. Alegerile din 12 aprilie se apropie, iar opoziția depășește partidul Fidesz pentru prima dată în ultimii 12 ani. Ralierea electoratului împotriva planurilor Bruxellesului a fost mereu o rețetă de succes pentru Orbán. Așa se întâmplă și acum. Sondajele arată că rivalul său și partidul TISZA au un avantaj de zece procente, cu circa șase săptămâni înaintea alegerilor.

Ungaria între Orban și Peter Magyar

Va aduce însă o schimbare victoria lui Magyar? „Opoziția din Ungaria nu susține aderarea accelerată a Ucrainei la UE”, le-a spus Magyar jurnaliștilor la Conferința de Securitate de la Munchen. „Poziția multor lideri UE este că țările candidate trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga înainte de aderare.” Magyar afirmă că va fi un „partener util, credibil, activ și constructiv în UE și NATO”, dar nu că va schimba fundamental actuala politică de a nu sprijini acțiunile militare ale Ucrainei. Poziția sa seamănă cu cea a actualului guvern Orbán. Până la urmă, partidul TISZA este creat de disidenți Fidesz, ceea ce arată că electoratul maghiar rămâne profund eurosceptic.

La Bruxelles există însă speranța că o Ungarie condusă de Péter Magyar va fi un partener mai constructiv, potrivit unui diplomat citat de Politico.eu. Deblocarea fondurilor europene ar putea grăbi momentul în care Budapesta va spune „da” aderării Ucrainei, mai ales dacă ar fi vorba despre un statut intermediar, precum cel de observator în Parlamentul European și în Consiliul European.

Franța și calculul politic pentru Ucraina

O victorie a lui Orbán ar complica serios procesul aderării Ucrainei. Situația ar putea deveni și mai dificilă după alegerile prezidențiale din Franța, peste un an. Sondajele arată că cel mai popular partid este Rassemblement National, condus de Jordan Bardella și Marine Le Pen. Pentru a ști dacă va putea candida, Le Pen trebuie să aștepte verdictul din luna iulie în procesul privind presupusa fraudă cu fondurile Parlamentului European. Între timp, Bardella este în plină ascensiune.

Între cei doi lideri ai extremei drepte există însă diferențe. Garda veche a partidului împărtășește o viziune gaullistă, mai critică față de SUA și mai deschisă cooperării cu Moscova. Le Pen a declarat în repetate rânduri că ar dori retragerea Franței din comandamentul militar integrat al NATO. Aripa tânără, reprezentată de Bardella, are o poziție mai dură față de Rusia. Totuși, linia partidului rămâne departe de o susținere fermă a Ucrainei, dacă aceasta ar implica riscul unei confruntări directe cu Moscova. În aceste condiții, Zelenski încearcă să valorifice intervalul dintre primăvara lui 2026 și primăvara lui 2027.

Vetoul ungar și miza energetică

„O dată clară a aderării este importantă”, dar „datele nu sunt posibile fără încheierea reformelor”, a declarat, la Kiev, președinta Comisiei Europene. Zelenski susține că toate condițiile vor fi îndeplinite la timp: „Este adevărat, vrem o cale rapidă spre aderare”, a afirmat el pe 24 februarie.

La patru ani de la începutul războiului, liderii europeni au ajuns la Kiev fără un nou pachet financiar concret. Cele 90 de miliarde de euro stabilite anterior sunt blocate de Ungaria. Viktor Orbán folosește dreptul de veto permis de regulile UE și, în același timp, își consolidează poziția electorală. În Ungaria au apărut afișe cu mesajul „Nu plătim”, iar premierul susține că banii trebuie să rămână în țară. Totuși, în decembrie 2025, Budapesta a obținut o derogare: cetățenii ungari nu vor contribui la acest împrumut.

Tensiunea este amplificată și de problema conductei Drujba. În urma unei avarii produse în Ucraina, Ungaria nu a mai primit temporar țiței din Rusia. Surse ucrainene au vorbit despre un atac cu dronă asupra unei secțiuni din vestul țării, în timp ce oficiali ungari au minimalizat situația sau au pus sub semnul întrebării versiunea Kievului. Cert este că disputa energetică are și o dimensiune electorală. Ministrul ungar pentru Afaceri Europene susține că Drujba este funcțională de aproape două săptămâni. Alți oficiali unguri spun că atacul Rusiei asupra conductei este o dezinformare propagată de Ucraina. Cert este că întreruperea fluxului de tiței tocmai în Ucraina servește intereselor electorale ale lui Orban. Din acest motiv, Comisia Europeană a făcut apel ca Ucraina să accelereze reparațiile și să reia fluxul de petrol către Ungaria si Slovacia.

Dincolo de sancțiuni: dependența energetică și costurile reale ale renunțării la petrolul rusesc

Actuala dispută dintre Ungaria și Ucraina este deseori redusă la sancțiunile UE impuse Rusiei (pe care Ucraina le-ar ”aplică” acum amânând deschiderea Drujba) și la interesele electorale ale premierului. Orban. Dar Ungaria si Slovacia, la fel ca toate tarile foste socialiste din Europa Centrala și de Est au o infrastructura de transport și rafinare concepută pentru petrolul din Rusia. Este o infrastructură moștenită, complexă, a cărei modificare este costisitoare. În plus cele două țări nu au ieșire la mare, precum Croația, căreia îi cer acum ajutorul.

Obstinația cu care Ungaria și Slovacia se opun Bruxellesului decizii europene nu ține doar de ideologie sau de influența rusă. Este vorba si despre constrângeri materiale și costuri industriale concrete. Aceste guverne nu au fost alese pentru redefinirea securității în Europa, prin susținerea Ucrainei, erodarea puterii ruse și extinderea UE sau NATO. Programul lor este acela de a reduce impactul unor asemenea schimbări asupra buzunarului cetățeanului și a promova interesele companiilor autohtone – vezi cazul Mol din Ungaria. Rămâne de văzut dacă o posibilă guvernare Peter Magyar în Ungaria va urma linia liberală și pro-europeană a sacrificiilor economice în schimbul unei bune reputații la Bruxelles sau va prefera pe mai departe un stil Orban ușor îndulcit.