Cum sună glasul MCV-ului în criza imigranților

La finalul anului trecut, Slovacia și Ungaria au dat în judecată UE pentru impunerea cotelor obligatorii de imigranți. Acțiunea este sprijinită și de Polonia. În septembrie 2015, atunci când în Consiliul UE s-a decis prin vot de majoritate calificată impunerea acestor cote, Slovacia, Ungaria și Cehia s-au opus, la fel și România. Polonia nu a votat împotriva, pentru că la putere se afla încă guvernul Platformei Civice, de orientare liberală și pro-europeană.

În această săptămână, aceleași țări din Grupul de la Visegrad au criticat dur planul propus de Comisia Europeană pentru politica migrației, ce prevede amenzi uriașe pentru țările care nu vor să primească imigranți. L-au numit ”șantaj”.

Ungaria a construit garduri la frontiera cu Serbia. Slovenia a construit un gard la frontiera cu Croația. Această din urmă țară a anunțat că dorește să ridice un gard la frontiera cu Bosnia și Herțegovina.

Pe fondul acestor tendințe cât se poate de clare în Europa Centrală si de Sud-Est s-a făcut brusc auzită vocea MCV-ului, respectiv a Bulgariei. Premierul Boyko Borisov a oferit un interviu celor de la AFP în care a vorbit despre cât de lipsit de logică și moralitate este ca țările care depind de ajutorul Bruxelles-ului să nu întoarcă această favoare primind imigranții care sufocă țările mai bogate.

”Când contribuabilii (din țările europene mai bogate) dau bani pentru solidaritatea europeană suntem fericiți. Când au o problema – pentru că valul de refugiați se îndreaptă spre ei – atunci și noi ar trebui să dăm dovadă de solidaritate și de ajutor reciproc”, a spus Borisov.

Bulgaria s-a distanțat de fostele țări socialiste în această săptămână, confirmând că va accepta cota de 1.200 de imigranți impusă de UE. Este drept că până acum doar doi refugiați irakieni au fost de acord să rămână în Bulgaria, iar unul dintre ei a plecat deja din țară. ”Refugiații nu vor să stea în Bulgaria. Ei vor în Suedia, Luxemburg, Elveția. Trebuie oare să construim o închisoare pentru a-i ține aici cu forța?”, a spus Borisov.

”Nu contează dacă sunt 1.200 sau 2.000 de oameni – ne-am luat angajamentul să-i primim”, a spus Borisov.

Bulgaria, cu o putere de influență mult redusă la Bruxelles din cauza Mecanismului de Cooperare și Verificare, semnalează că încearcă să abordeze relația cu UE de pe alte poziții decât țările mai influente din Grupul de la Visegrad. Premierul Borisov adoptă discursul apreciat de Occident, pentru ca apoi să arate cu degetul către același Vest.

”E timpul ca membrii UE să găsească un mecanism care să funcționeze în loc să se acuze reciproc prin declarații de genul ’cine nu accepta relocarea imigranților va fi amendat’”, a spus Borisov cu referire la amenda de 250.000 de euro propusă de Comisia Europeană pentru fiecare imigrant refuzat de o țară membră.

Apoi Borisov a reproșat membrilor UE că țara sa nu a fost primită în spațiul Schengen. ”Bulgaria a demonstrat că apără mult mai bine spațiul Schengen decât înseși statele membre Schengen”, a spus premierul de la Sofia. ”A fost insultător”, a spus el referindu-se la refuzul grupului de țări condus de Olanda care s-au opus primirii în Schengen. ”Suntem o națiune mândră și nu se va întâmpla niciodată să ne rugăm de o țară anume să recunoască ceva ce este evident”, a spus Borisov.

Premierul bulgar a mai reproșat Bruxellesului că, în timp ce Grecia a primit 700 de milioane de euro pentru paza frontierelor și gestionarea fluxului de imigranți, țara sa nu a primit decât 60 de milioane pentru paza granițelor. Cu toate acestea, consideră Borisov, Bulgaria s-a descurcat mult mai bine decât vecinii greci.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.