Daniel Șuștac despre admiterea la liceu: „Profesorii vor încasa cel puțin jumătate de miliard de euro”

Această prevedere legislativă, care va permite liceelor să organizeze un examen propriu de admitere pe lângă Evaluarea Națională începând cu anul 2027, a stârnit proteste. Daniel Șuștac, coordonatorul grupului civic „Părinții elevilor din România”, acuză clasa politică și conducerile colegiilor centenare că transformă educația într-o afacere uriașă de jumătate de miliard de euro, alimentând mafia meditațiilor și excluderea copiilor săraci din liceele de top.

O dublă examinare care hrănește „mafia meditațiilor”

Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, liceele vor avea opțiunea să organizeze propriile examene de admitere pentru ocuparea a cel mult 50% din locurile disponibile, restul fiind alocate prin repartizare computerizată. Candidații vor trebui să susțină obligatoriu Evaluarea Națională și să obțină minimum nota 5, pentru ca ulterior să susțină alte două probe specifice profilului ales.

Pentru Daniel Șuștac, această dublare a procedurii de admitere nu reprezintă o șansă în plus pentru elevi, ci o povară financiară uriașă pentru părinți. „Dacă până acum elevii se meditau doar la română și matematică, de acum încolo, cine vrea la un liceu de top va trebui să se pregătească în particular și la biologie, chimie, fizică. Alți bani, altă distracție! Evident, cine are nu va fi afectat. Însă noi ne referim la copiii fără posibilități materiale. Ei ce vină au?”, a declarat acesta, potrivit unui interviu acordat pentru Libertatea.

Calculele prezentate de reprezentantul părinților arată proporțiile acestei industrii subterane. La un tarif mediu de 250 de lei pe ședință, un profesor care pregătește o grupă de 20 de elevi, cu două sesiuni pe săptămână, ajunge să câștige aproximativ 8.000 de euro lunar. „Pe an ajungem la aproape jumătate de miliard de euro! Majoritatea nefiscalizați!”, a subliniat Șuștac, acuzând că materiile de examen vor fi alese strategic, strict în funcție de profesorii meditatori disponibili din respectivele unități școlare.

Autoservirea educațională și interesele de partid

O altă problemă gravă semnalată este modul discreționar prin care școlile își vor putea selecta candidații, proces descris de Șuștac drept „autoservire educațională”. El a criticat sugestiile potrivit cărora colegiile ar putea introduce interviuri sau declarații de intenție, considerându-le porți deschise pentru nepotism: „Tu, școală, te plimbi printre copii și spui pe ăla îl vreau, pe ăla nu-l vreau. Copilul unui influent demnitar, copilul unui coleg de partid, copilul patronului care a susținut o campanie electorală…”.

Avocatul acuză Ministerul Educației, clasa politică și „Alianța pecuniară a colegiilor centenare” de complicitate la legalizarea segregării. Șuștac susține că directorii numiți pe criterii politice transformă școlile de elită în afaceri private, unde inclusiv uniformele și excursiile școlare sunt direcționate către firmele de casă ale politicienilor. Mai mult, el sugerează că beneficiile financiare ale meditațiilor „se vor întoarce și către ei [n.r. – politicieni/decidenți], nu neapărat în bani, dar poate sub forma altor recompense”.

Critici versus argumentele Ministerului Educației

Legea inițiată în mandatul fostului ministru Ligia Deca a fost puternic contestată încă din stadiul de proiect. Opoziția, asociațiile de părinți și cele ale elevilor au criticat presiunea psihologică suplimentară pusă pe umerii candidaților de 14 ani și riscul evident de a transforma educația de calitate într-un produs de lux, inaccesibil celor proveniți din medii vulnerabile.

În replică, reprezentanții Ministerului Educației, susținătorii proiectului „România Educată”, argumentează că admiterea separată oferă o autonomie necesară liceelor. Potrivit acestora, posibilitatea ca unitățile de învățământ să testeze cunoștințele candidaților la materii specifice profilului (de exemplu, informatică, științele naturii sau limbi străine) va permite selectarea elevilor care au o înclinație reală și un interes autentic pentru domeniul respectiv, dincolo de simpla ierarhizare computerizată.

În ciuda acestor justificări, Daniel Șuștac a lansat un apel ferm la depolitizare și a cerut desființarea inspectoratelor școlare, pe care le-a etichetat drept „sinecuri educaționale”. „Educația este despre elevi, pentru elevi și nu pentru adulții care gravitează în jurul ei cu diverse soiuri de interese”, a concluzionat reprezentantul părinților din România.