De ce au devenit turiștii obsedați de supermarketurile din străinătate. Noua tendință a anului 2026

Într-un magazin 7-Eleven din Tokyo, zeci de turiști se înghesuie zilnic pe aceleași culoare, cu coșurile pline de aceleași produse: sandvișuri pufoase cu ou și maioneză, chifle cu katsu curry, batoane Kit Kat cu matcha și doze calde de cafea Boss. Nimeni nu se află acolo pentru că a rămas fără pastă de dinți. Cu toții fac cumpărături strict pentru experiența în sine, un ritual de călătorie care se repetă la scară globală.

Fie că este vorba despre navigarea pe culoarele aglomerate ale unui Mercadona din Barcelona în căutarea unor borcane cu cremă de fistic, sau despre vizitarea unui Trader Joe’s din Miami doar pentru faimosul condiment „Everything But the Bagel”, supermarketul a devenit o destinație turistică în sine.

O experiență autentică și cifre care confirmă fenomenul

Ceea ce a început ca o necesitate de vacanță s-a transformat treptat într-o prioritate a itinerariului. Raportul de tendințe Hilton pentru anul 2026 a scos la iveală un procent impresionant: 77% dintre călători se bucură să viziteze magazine alimentare atunci când pleacă în străinătate. În același timp, publicația Condé Nast Traveller a desemnat turismul de supermarket drept una dintre cele mai mari tendințe globale ale anului, scrie BBC.com.

Industria a observat deja această schimbare de paradigmă. La începutul acestui an, K-Supermarket, unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine din Finlanda, a devenit primul din lume care și-a listat oficial filialele drept atracții turistice pe Tripadvisor. Printre acestea se numără un magazin din Helsinki construit în jurul unor stupi pe acoperiș care produc propria miere și o altă filială lăudată pentru selecția sa impresionantă de bere artizanală.

Paradoxul psihologic din spatele gustului de vacanță

Departe de obiectivele turistice tradiționale, explorarea unui magazin alimentar local rămâne un mod surprinzător de pur de a călători. Niciun produs de pe rafturi nu a fost gândit special pentru străini și nu poartă ștampila vreunui birou de turism. Într-o eră a muzeelor cu intrare programată și a locurilor virale pentru fotografii, plimbarea pe culoarele unui supermarket de cartier se simte minunat.

Dacă monumentele arată cum își amintește o țară trecutul, un supermarket arată cum trăiește aceasta în prezent. Aici, turistul află rapid ce mănâncă localnicii la micul dejun sau câte zeci de varietăți de pește la conservă sunt considerate o normalitate.

Profesorul Charles Spence, psiholog experimental la Universitatea Oxford, explică de ce mâncarea din supermarket capătă o aură aproape mitică în străinătate. El face trimitere la o versiune mai puțin fermecătoare a „Paradoxului Vinului Rosé de Provence” – fenomenul prin care un vin savurat în vacanța de vară nu mai are același gust când este deschis acasă, într-o seară ploioasă de iarnă. Potrivit lui Spence, descoperirile din supermarket funcționează la fel. Aroma nu este judecată izolat; atmosfera și mediul nou devin o parte integrantă a experienței de degustare.

Cumpărăturile ca un localnic și limitele turismului excesiv

Spre deosebire de un meniu cu stele Michelin sau un tur culinar privat, turismul de supermarket este extrem de accesibil. Cu doar 10 euro, orice călător își poate umple un coș cu gustări locale, băuturi neobișnuite și ingrediente necunoscute, construindu-și propria experiență gastronomică.

Kate Nightingale, psiholog de consum, crede că această tendință reflectă o schimbare în dorințele călătorilor, care caută momente autentice, participative și lipsite de bariere. Familiaritatea organizării unui supermarket eliberează creierul, permițându-i să devină explorator și să observe fiecare diferență culturală, fără stresul de a naviga într-un spațiu complet străin.

Există, însă, și un punct în care acest tip de turism devine victimă a propriului succes. În Kawaguchiko, Japonia, un magazin Lawson a devenit atât de copleșit de vizitatorii care îi fotografiau acoperișul încadrat perfect de Muntele Fuji, încât autoritățile au fost nevoite să instaleze bariere și, în cele din urmă, un ecran negru uriaș pentru a bloca priveliștea. Ironia este evidentă: un supermarket funcționează ca o secțiune din viața normală doar atâta timp cât turiștii nu depășesc numeric localnicii, moment în care magia rutinei zilnice dispare.

Cum primești 3.700 de euro de la statul portughez pentru a te muta la sat