De ce consideră FP că investiția în reactoarele 3 și 4 este nefezabilă

Fondul Proprietatea, care deține 9,09% din Nuclearelectrica, susține că proiectul privind construcția reactoarelor 3 și 4 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă, proiect estimat la 7 miliarde de euro, este nefezabil și ar putea crea mari prejudicii acționarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat.

„Potrivit ultimelor declarații publice ale reprezentanților Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiției doar la un preț al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce prețul actual pe piața OPCOM (bursa de energie, n.r.) este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferență de preț arată clar că proiectul este nefezabil. Fondul Proprietatea solicită Ministerului Energiei și altor ministere care dețin participații majoritare în companiile de stat să sprijine respectarea principiului transparenței în companiile respective și să informeze în mod regulat toți acționarii cu privire la evoluțiile semnificative cu impact asupra activității companiilor”, spun reprezentanții FP. Această poziție a Fondului vine după ce Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor 1 și 2, a stabilit o dată limită pentru finalizarea negocierilor cu chinezii de la CGN iar preşedintele Iohannis a apreciat ca foarte important şi „strategic“ proiectul de la Cernavodă.

Recent, Radu Dudău, coordonatorul strategiei energetice, a declarat că preţul de referinţă, negociat cu investitorul, ar urmă să fie de circa 82 euro/MWh, faţă de 35 euro/MWh cât este preţul mediu ale energiei electrice în prezent. „Va fi stabilit că preţ de referinţă pentru care investitorul ar urmă să primească o garanţie sub formă unui contract pentru diferenţa”, a spus Dudău. Se pune întrebarea cum va fi acoperită această diferență și ce garanții vor primi chinezii de la China General Nuclear Power Corporation, constructorul reactoarelor. Conform lui Dudău, contractul pentru diferenţă nu reprezintă o schemă de sprijin, ci este un mecanism care garantează o constanţă a veniturilor pe care le primeşte investitorul. „Se poate merge cu câţiva euro în plus faţă de preţul de 82,5 euro pe MWh. Dacă preţul ar fi prea mare, contractul de diferenţă se va transforma în subvenţie. Eu cred că este un element care trebuie negociat. Spun că în strategia energetică o investiţie de acest fel, care aparţine unei întreprinderi, are o importanţă strategică, dar detaliile dealului depind de aranjamentele dintre părţi şi cred că trebuie să aibă în vedere ceea ce este suportabil pentru consumatorul român”, a mai spus Radu Dudău.

Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a declarat că acest preţ face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 şi 4. „Vizavi de preţul de 82 de euro pe MWh, cred că este important să ne aducem aminte ce înseamnă el. Nu ştiu care sunt datele de intrare ale celor care au ajuns la acest preţ, dar el este echivalentul a ceea ce, în mecanismul contractelor pentru diferenţă, se numeşte strike-price, care este un preţ determinat printr-un model matematic ce spune: dacă eu pun toate costurile care mi se par corecte, ajung la un preţ al MWh la care această investiţie se poate recupera, înţeleg că în acest caz este vorba de 82 de euro. De unde înţelegem că, în momentul în care statul român va promova această legislaţie, la capitolul nuclear, un strike-price pe care îl va accepta va fi de 82 de euro. Vom vedea în final care va fi acest preţ, pentru că acesta face obiectul unor negocieri cu investitorul, în funcţie de nişte date concrete cu care investitorul va veni. Deci astăzi îl luăm ca preţ de referinţă”, a arătat Lulache.

În urmă cu fix un an de zile, Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN), o companie de stat care rulează afaceri de miliarde de dolari, au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă. Documentul prevede cadrul general al proiectului: procentele minime deţinute de către fiecare parte, contribuţia SNN la proiect, etapele acestuia. Până în prezent s-a lucrat la proiectul tehnic, la negocierea procentelor exacte deţinute de către fiecare parte în compania de proiect, termenul de realizare, termenii comerciali ai investiţiei. În acest sens, există suspiciunea că investitorii chinezi vor primi garanții de stat.

Negocierile cu compania chineză CGN pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă au fost prelungite până la data de 20 decembrie 2016, potrivit deciziei AGA Nuclearelectrica din 17 octombrie. Atunci, acționarii au respins o solicitare a Fondului Proprietatea, care a cerut Nuclearelectrica să prezinte un raport privind suma cheltuită până acum cu acest proiect, precum şi suma bugetată de companie pentru următorii ani, în scopul susţinerii reactoarelor 3 şi 4.

“Suntem foarte surprinși și dezamăgiți de votul Ministerului Energiei, având în vedere că aceasta creează un precedent periculos și esconsideră în totalitate principiul transparenței în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat și susținut atât de Guvern, cât și de Ministerul Energiei în baza legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 și 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acționarii companiei au dreptul sa cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment”, susțin reprezentnații FP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.