Cum în România funcționează perfect principiul ciocănelului, respectiv, cum vede unul pe altul că face o treabă mai bună, se repede să-i aplice o lovitură, pe cât posibil fatală, circulă puternic vestea că, începând cu sfârșitul acestei luni, Direcția Românii din Afara Granițelor (DRAG) va dispărea cu totul din organigrama ICR. Nu prea contează că este Anul Centenarului și că instituțiile statului român ar trebui să funcționeze perfect pentru promovarea identității naționale și a culturii. Să fie nepăsare, incompetență, neglijență, inactivitate și/sau sabotaj, să fie lucrătura unor nostalgici ai vechilor structuri rămași prin diverse poziții-cheie?
Direcția Românii din Afara Granițelor este structura care se ocupă de soarta comunităților istorice de români din jurul țării noastre. A beneficiat aproape mereu de un buget ridicol de mic, funcționează cu 15 persoane. Obiectivul este acela al cunoașterii, afirmării și promovării limbii române, a identităţii culturale, spirituale şi lingvistice a românilor. În afară de această Direcție, de soarta românilor din comunitățile istorice în prezent se mai ocupă, foarte puțin, doar Ministerul Românilor de Pretutindeni, instituție lăsată de asemenea să funcționeze când ca minister, când ca direcție în cadrul MAE. Conform anunțului ICR de pe 9 februarie, Direcția „Românii din Afara Granițelor nu se desființează“, ci se… comasează într-o structură mai mare, cu denumirea Direcția Generală Reprezentanțe din Străinătate. Care a funcționat, este mai veche, dar se ocupă de cu totul altceva. Respectiv, cu exportul de cultură românească.
Parlamentarii protestează
„Comasarea celor două structuri este de neînțeles în condițiile în care fiecare dintre acestea are un obiectiv totalmente diferit: Direcția Generală Reprezentanțe nu are că obiectiv apărarea, conservarea și dezvoltarea comunităților istorice românești, ci promovarea culturii românești publicului străin în cadrul rețelei de ICR-uri din străinătate. Liliana Țuroiu se pune în poziția curioasă de a-și slăbi propria instituție sub pretextul întăririi ei, chiar în raport cu marea sărbătoare pe care o clamează: Centenarul Marii Uniri…, a afirmat deputatul PMP de Mureș Marius Pașcan, într-o interpelare adresată șefei ICR, pe 19 februarie. Poziția sa a fost susținută și de Doru Coliu, coleg de partid, dar și de deputatul USR Matei Dobrovie. Constantin Codreanu, președintele Comisiei parlamentare pentru românii de pretutindeni, a lansat și el o interpelare. Sunt așteptate și alte reacții.
DRAG și activitățile acesteia
Ce fel de acțiuni a derulat Direcția Românii din Afara Granițelor, câtă vreme nu i-au fost blocate proiectele la nivelul conducerii ICR: caravane care au acoperit mii de kilometri din Carpații Maramureșului de dincolo de Tisa, în satele de unde Bogdan și nobilii lui au plecat să întemeieze Moldova și de unde, mai târziu, căpitanii lui Mihai Viteazul păzeau Transilvania unde românii trăiesc în mijlocul ucrainienilor, păstrându-și limba și tradițiile; teatru pentru copii, ce include reprezentații cu Ion Creangă, Slavici și Eminescu, în localități unde cei mici nu văzuseră vreodată piese de teatru, dar să fie și jucate în limba română; donații de manuale românești pentru limba română au ajuns în sate, prin Ținutul Hertei, unde din cauza drumului prost autobuzul avea la propriu viteza raței. DRAG a dus echipa Teatrului Național la 10 km de Cernăuți, iar actorii au jucat într-o sală sătească plină de entuziasm. Conform Rapoartelor publicate de ICR în anii din urmă, DRAG a avut acțiuni considerate de excepție în comunități unde altfel, cultura română nu ar fi ajuns niciodată, sau foarte greu, din Carpați și până la Limanul Nistrului sau dincolo de el, la Odesa. Au mai fost proiecte pentru susținerea picturii bisericești, donații de carte românească, filme despre problematica românilor din diaspora, școli de vară în comunitățile tradiționale pe care au încercat să le permanentizeze. Timocul sârbesc și bulgăresc, Voievodina, Bugeacul, litoralul adriatic și Munții Albaniei au fost toate străbătute de cultura română pentru comunitățile istorice prin intermediul acestei structuri. Comunitățile românești din Spania până în Canada, de asemenea, au avut prilejuri de bucurie rară prin întâlnirile cu nume mari ale culturii române, aduse special pentru ele.
Lipsă de transparență
Nu ar fi prima dată când cineva pune gând rău acestei instituții, în 2013 s-a mai încercat desființarea ei, numai că, la presiuni publice, s-a renunțat. Contactele cu românii din comunitățile noastre istorice care trăiesc în contextul unei alte realități în funcție de țara gazdă s-au făcut greu, oamenii fiind destul de temători. Procedurile DRAG s-au construit și ele în timp. Ce se va întâmpla cu toate acestea de acum înainte, conducerea ICR nu explică deschis. Nici măcar angajaților propriii. Am fi dorit să consemnăm răspunsuri edificatoare din partea ICR. Am transmis la ICR două întrebări: Care au fost motivele pentru care s-a luat decizia comasării Direcției Românii din Afara Granițelor cu Direcția Generală Reprezentanțe din Străinătate?; Cum se va face reorganizarea DRAG: câți angajați vor fi disponibilizați, câți mutați, care va fi bugetul, sub ce formă va funcționa în cadrul DGRS având în vedere obiectivele diferite de activitate? Până la închiderea ediției n-am primit nici un răspuns.
În lipsa clarificărilor, zvonistică
Până vor sosi clarificări oficiale, zvonurile sunt că ar exista câteva personaje, cu nume și prenume, care ar gestiona această dispariție a Direcției Românii din Afară Granițelor, între care menționăm: Ana Ivan – Secretar General ICR, Angela Zlotea – Director general, Direcţia Generală Economică, post pe care îl ocupă fără concurs. Aceasta din urmă pare a fi specializată în blocarea acțiunilor legate de comunitățile istorice și de la Institutul Hurmuzachi, în prezent subordonat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. O investigație mai veche jurnalistică arată că doamna respectivă a beneficiat de venituri de la două instituții de stat, având handicap de gradul II (Curentul, 25 sept. 2013). Una peste alta, niciuna dintre acestea nu au vreo legătură cu cultura română. Mai sunt și alți „consilieri“, ai căror nume s-au regăsit și se vor regăsi prin diferite investigații, personaje venite din diverse companii de stat care au avut de suferit de pe urma managementului lor. Rezultatul? Cu un Minister al Românilor de Pretutindeni blocat, eliminarea Direcției Românilor din Afara Țării din cadrul ICR va lăsa România fără niciun instrument de sprijin concret pentru comunitățile istorice și diaspora. Revoltător!
Ba, daca dispare DRAG, si dupa aia si NEA, eu as fi multumit!