De ce „gazul rusesc ieftin” este un mit

De ce „gazul rusesc ieftin” este un mit

Gazul rusesc nu este, în realitate, mai ieftin decât alternativele existente pe piața europeană, iar prețurile aparent scăzute ascund costuri politice, economice și de securitate care apar ulterior. Despre mitul gazului rusesc avantajos au vorbit jurnaliștii de la Agora.md cu Predrag Grujičić, șeful Unității pentru gaze din cadrul Secretariatului Comunității Energetice, cu sediul la Viena.

Problema cu unii furnizori, și nu este vorba doar despre Rusia, este că atunci când un preț este neobișnuit de sub nivelul pieței și este prezentat ca fiind „ieftin”, în timp ce alții nu sunt, acest lucru vine, de obicei, cu un alt tip de cost.

De ce ar vinde cineva aceeași cantitate, în aceeași perioadă de timp, la un preț sub cel al pieței? Aceasta este prima întrebare pe care ar trebui să ți-o pui întotdeauna. Dacă este cu 5% mai ieftin, e în regulă — înseamnă că ești un bun negociator. Dar dacă este suspect de ieftin, atunci diferența trebuie compensată în altă parte. Și am văzut că acesta a fost în mod constant cazul gazului rusesc mai ieftin.

Expertul de la Secretariatului Comunității Energetice a menționat că lipsa transparenței în stabilirea prețurilor a permis, de-a lungul timpului, apariția unor relații contractuale dezechilibrate. „Prețurile mici pot fi ca un drog. Ajungi să devii dependent de un furnizor ieftin, iar în schimbul acestui preț scăzut ajungi să renunți la mult mai mult”, a explicat Predrag Grujičić într-un interviu pentru AGORA.

Judecători fără drept de înfăptuire a justiției. Cum au ajuns câteva mii de dosare să fie puse pe pauză „pentru o perioadă nedeterminată”

Mii de dosare bat pasul pe loc în ultima jumătate de an, în timp ce judecătorii cărora le-au fost repartizate fac un ultim efort pentru a-și salva carierele în magistratură, relatează ZDG.md. În prezent, nouă judecători de la curțile de apel din țară, cărora le-au rămas în gestiune peste 5 mii de cauze penale și civile, se prezintă zilnic la muncă, dar nu pot examina dosare și adopta hotărâri.

Se întâmplă deși legea prevede că situația acestora trebuie să fie clarificată de Curtea Supremă de Justiție în cel mult 30 de zile. ZdG a constatat că, în cele mai multe litigii, a trecut mai mult de o lună până la desfășurarea primei ședințe, fiind necesare alte câteva luni pentru a fi examinate contestațiile. În timp ce așteaptă, judecătorii continuă să fie remunerați ca înainte, dar „sunt opriți de la înfăptuirea justiției”.

După mai bine de doi ani de la începutul evaluării integrității magistraților și exact înainte de a începe evaluarea judecătorilor de la curțile de apel, în urma unor modificări legislative, magistrații care nu au promovat procedura, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat rapoartele în privința acestora, au fost lipsiți de dreptul de a emite acte judecătorești de dispoziție.

Victor Petrov: De la afaceri şi caritate, la politică şi conexiuni cu Rusia şi Șor

În iulie 2024, o știre cu caracter publicitar difuzată de mai multe surse mass-media din Republica Moldova titra: „Mândria Moldovei: Holdingul inovator Grafit se extinde pe piața mondială!”, relatează Rise.md. Astfel, prin intermediul unor advertoriale, conducerea Grafit anunţa că holdingul deschide o reprezentanță tocmai în Buenos Aires, capitala Argentinei, la mii de kilometri de Republica Moldova.

Știrea a apărut a doua zi după ce Victor Petrov, vicepreședintele Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia şi soţia sa, Anastasia, şi-au legalizat divorţul. La acel moment, Anastasia Petrova (Constantinova) era asociată într-o firmă parte a holdingului Grafit şi s-a retras de acolo imediat ce politicianul a ajuns sub sancţiunile internaţionale. Compania este acum şi obiectul unor acuzaţii de neplata impozitelor la bugetul de stat.

Cei doi însă au fost asociaţi la un grup mult mai mare de companii din holdingul Grafit, inclusiv din Germania şi SUA. Majoritatea dintre ele nu au fost niciodată indicate de Victor Petrov în declarațiile de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

Pentru a scoate din criză Calea Ferată din Moldova sunt necesare investiții de 8 miliarde de lei

Pentru a scoate din criză Calea Ferată din Moldova sunt necesare investiții de 8 miliarde de lei, titrează mold-street. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea a anunțat planuri ambițioase de reformare și dezvoltare a întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” o companie cu datorii istorice de peste 1,13 miliarde de lei și o infrastructură învechită. Potrivit lui, CFM a ajuns în situație critică pentru că „de 12 ani este în paragină totală”. În februarie 2025, încasările CFM au scăzut la doar 22 milioane lei, în timp ce doar pentru plata salariilor erau necesare circa 40 milioane lei. Adică se atesta un decalaj enorm. Ministrul a spus că după ce a schimbat conducătorul Căilor Ferate, situația s-a îmbunătățit și acum restanțele la salarii sunt pentru 4 luni, dar situația rămâne critică. În 2026, CFM va fi restructurată prin divizarea în două entități separate, mișcare menită să eficientizeze operațiunile și să atragă investiții strategice.

Din 1 ianuarie, moldovenii vor utiliza telefonia și internetul mobil în UE la tarife naționale

Cetățenii Republicii Moldova vor utiliza serviciile de telefonie și internet mobil în Uniunea Europeană la tarife naționale. Măsura intră în vigoare pe 1 ianuarie 2026, transmite Deschide.md.

Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova precizează că acest pas important spre integrarea în Piața Unică Digitală a UE a fost posibil grație includerii țării în regimul „Roam like at Home”(Roaming la tarife ca acasă). Decizia a fost adoptată pe 25 iulie de Consiliul Uniunii Europene.

Anterior, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a precizat că este pentru prima dată când o țară din afara Spațiului Economic European beneficiază de acest mecanism.

De regimul european „ca acasă” va beneficia și Ucraina. Acesta este aplicabil și în alte țări non-UE din Spațiul Economic European, – Islanda, Liechtenstein, Norvegia, precum și în Marea Britanie, operatorii de telecomunicații au decis să se alinieze legislației europene.

33 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Dreptate istorică și unitate ortodoxă românească

În acest decembrie, s-au împlinit 33 de ani de la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, un moment semnificativ pentru credincioșii din România și Moldova, relatează Deschide.md. Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 19 decembrie 1992 nu a fost un simplu act administrativ, ci un gest simbolic și canonic de mare însemnătate: „un reper al dreptății istorice și al vindecării canonice” pentru viața bisericească din Basarabia. Prin revenirea acestei eparhii sub omoforul Patriarhiei Române, s-a redat credincioșilor basarabeni comuniunea deplină cu Biserica-Mamă.

Mitropolia Basarabiei a fost înființată în 1925 de Biserica Ortodoxă Română. Această continuitate a fost însă brutal întreruptă în 1944. Autoritățile comuniste sovietice au suprimat Mitropolia Basarabiei, alungându-l pe mitropolitul din scaunul său. În loc, a fost impusă exclusiv jurisdicția Patriarhiei Moscovei. Timp de aproape o jumătate de veac, credincioșii din Basarabia au fost subordonați unei ierarhii străine, fiind rupți forțat de legătura cu Patriarhia Română. Sfântul Sinod al BOR nu a recunoscut niciodată desființarea abuzivă a Mitropoliei Basarabiei.

După obținerea independenței Republicii Moldova în 1991, redeșteptarea conștiinței religioase locale a făcut posibilă inițiativa reactivării. La 14 septembrie 1992, un grup de clerici și mireni din Chișinău a hotărât, în Adunarea Eparhială, reluarea activității Mitropoliei istorice și revenirea acesteia în cadrul Patriarhiei Române. Ei l-au ales în frunte pe PS Petru Păduraru. La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al BOR a recunoscut oficial Mitropolia Basarabiei ca parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române, salutând momentul drept „un act sfânt de adevăr și dreptate” care reîntregea comuniunea de credință strămoșească în acest spațiu.

Fără retragerea trupelor ruse de ocupație, integrarea europeană rămâne o iluzie

Reuniunea anuală a ambasadorilor Republicii Moldova, la care a participat și președinta Maia Sandu, a reconfirmat direcția strategică asumată de Chișinău: aderarea la Uniunea Europeană ca prioritate absolută a politicii interne și externe, relatează cotidianul.md. Mesajul nu a surprins pe nimeni, mai ales în contextul actual, în care agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei continuă, iar amenințările hibride la adresa securității Republicii Moldova se intensifică.

Totuși, discursul prezidențial, așa cum este relatat de agențiile de presă, conține o omisiune majoră: problema trupelor ruse de ocupație din Transnistria nu este menționată deloc. Această tăcere, în opinia noastră,  nu este una minoră sau accidentală, ci riscă să devină o vulnerabilitate strategică majoră pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Nu se poate vorbi credibil despre integrarea în Uniunea Europeană atâta timp cât pe teritoriul statului se află trupe de ocupație aparținând unui stat agresor. Prezența acestora contravine Constituției Republicii Moldova, principiilor dreptului internațional și normelor care guvernează relațiile dintre statele suverane.