Creditorii Greciei au stabilit un nou termen în weekend pentru a evita falimentul Atenei şi pentru a face tot posibilul pentru ca statul grec să rămână în zona euro, după ce negocieri non-stop desfăşurate la Bruxelles la cel mai înalt nivel nu au dus la niciun rezultate. După discuţiile de joi dintre Atena şi creditorii săi, o reuniune suplimentară a miniştrilor de finanţe din zona euro va avea loc sâmbătă, în încercarea de a se înregistra un progres.
Problema impozitării se află în centrul blocajului între Grecia şi creditorii săi – Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Aceştia doresc o creştere deosebit de puternică a cotei de TVA. Guvernul lui Alexis Tsipras a prezentat un plan de colectare a impozitelor şi a propus crearea de noi taxe – inclusiv asupra companiilor care raportează un profit de peste 500.000 euro, de care însă FMI nu vrea să audă, scrie publicaţia Le Monde. Directorul General al FMI, Christine Lagarde, a declarat pentru revista Challenge că „nu se poate construi un program exclusiv pe promisiunea unei mai bune colectări a impozitelor, pentru că după cum am văzut în ultimii cinci ani, rezultate au fost foarte puţine”. Neavând încredere că Grecia ar putea umbla în buzunarele companiilor sau a celor care fraudează, creditorii insistă în privinţa reducerii cheltuielilor, dar de asemenea cer o creştere a TVA-ului, o taxă inedirectă imposibil de eludat. Guvernul grec rezistă, afirmând că cei mai loviţi de criză sunt săracii, care au avut cel mai de suferit în ultimii ani.
Propunerile Greciei includ măsuri de eliminarea opţiuni de pensionare anticipată, majorarea taxei pe vânzări, a taxelor impuse persoanelor cu venituri medii şi mari şi introducerea unei noi taxe pentru companiile cu profituri nete anuale de peste 500.000 de euro.
În ultimii ani, măsurile fiscale cheie, precum creşterea impozitelor sau crearea de instrumente pentru a îmbunătăţi colectarea, au pus presiune pe nivelul de trai al grecilor. Cele mai multe dintre aceste măsuri au fost stabilite în cadrul memorandumurilor şi introduse în legislaţia greacă drept obligaţii impuse de creditori în schimbul unor împrumuturi în valoare de 240 miliarde de euro.
- TVA a fost crescut continuu
În anul 2009, când criza a explodat, existau trei cote de TVA în Grecia: de 4,5%, 9% şi 19%. În perioada ianuarie-mai 2010, aceste rate au crescut la 5%, 10% şi 21%. Şi impozitele indirecte la alcool, benzină şi ţigări au crescut cu 10%. În luna mai 2010, în conformitate cu primul memorandum, cotele TVA se ridică la 6,5%, 13% şi 23%, iar impozitele pe alcool, combustibil şi ţigări mai cresc cu 10%. Multe dintre produse, precum medicamente sau energie electrică, au trecut de la TVA de 6,5% la cel de 13%. Astăzi, creditorii cer trecerea de la rata de 13% la cea de 23%, în special la lapte, ulei, paste etc. Guvernul grec refuză să treacă energie electrică la nivelul de 23%. O creştere totală de 14 puncte în mai puţin de trei ani este greu de suportat de cele mai vulnerabile gospodării.
- Povara fiscală a crescut în general
În februarie 2012, al doilea memorandum a redus pragul de neimpozitare de la 12.500 euro la 8.500 euro. În 2014, acesta a fost ridicat la 9.500 de euro. A fost adoptat atunci principiul unificării taxelor de proprietate. Au fost introduse, de asemenea, multe taxe de urgenţă (solidaritate fiscală, impozitul pe proprietate), colectate prin intermediul facturilor de energie electrică. Având în vedere această creştere bruscă a sarcinii fiscale, mulţi greci nu au mai plătit facturile la curent şi s-au trezit fără curent.
În noiembrie2012 aavut loc o consolidare suplimentară a presiunii fiscale, dar s-au operat noi reduceri ale pensiilor şi salariilor. Rezultatul: mulţi greci au început să nu mai facă faţă iar colectarea veniturilor fiscale a scăzut.
- Au fost luate măsuri de îmbunătăţire a colectării impozitelor şi a luptei împotriva fraudei
Un secretariat independent pentru colectarea veniturilor fiscale a fost înfiinţat în noiembrie 2012, la insistenţa troicii creditorilor. A fost conceput un program special prin care casele de marcat de la magazine să fie legate de Ministerul de Finanţe pentru a putea fi controlată mai uşor declaraţia fiscală.
- Care este starea fluxului de venituri fiscale?
În primele patru luni ale anului, statul elen a raportat o scădere a veniturilor fiscale. Au fost colectate 12,22 miliarde de euro, cu 884 milioane mai puţin decât se aştepta guvernul. Potrivit Ministerului Finanţelor, impozitele directe au suferit un declin cu 11,4% în timp ce impozitele indirecte au scăzut cu 3,4% comparativ cu veniturile estimate. Deşi există probleme reale de fraudă în Grecia, aceste scăderi se datorează în principal contracţiei economiei. Guvernul Tsipras vrea să convingă creditorii că are voinţă pentru a lupta împotriva fraudei şi a evaziunii fiscale. Argumentul său principal este acela că Syriza este un partid nou, aflat pentru prima oară la putere, şi prin urmare nu trebuie să dea socotelă pentru fapte de corupţie din trecut. Tocmai de această dorinţă se îndoiesc azi creditorii.
Grecia nu mai dispune decât de patru zile până la data-limită pentru o plată datorată FMI, de 1,6 miliarde de euro, ceea ce alimentează temerile privind intrarea ţării în incapacitate de plată, cu consecinţe imprevizibile. Deblocarea unei tranşe de împrumut în suspensie de aproape un an, în valoare de 7,2 miliarde de euro, este necesară pentru ca Atena să poată efectua această plată. Pentru a obţine această deblocare, guvernul grec trebuie să se pună de acord cu creditorii asupra reformelor şi măsurilor pe care să le aplice pentru realizarea de economii bugetare.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au atras atenţia că viitoarea reuniune de sâmbătă a miniştrilor de finanţe din zona euro cu privire la Grecia va fi decisivă. „Am căzut de acord că trebuie să acţionăm în continuare între Grecia şi instituţii şi că Eurogrupul de sâmbătă are o importanţă decisivă, pentru că timpul ne presează”, a declarat cancelarul german la finalul a zece ore de discuţii cu partenerii săi din UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles, dintre care două acordate dosarului grec. „Consider că reuniunea de sâmbătă este crucială pentru că am ajuns la scadenţă”, a declarat la rândul său François Hollande. „Toţi au susţinut ideea că trebuie făcut totul pentru a găsi o soluţie sâmbătă”, a adăugat Angela Merkel, în contextul în care mai multe runde de discuţii desfăşurate miercuri şi joi s-au încheiat fără niciun rezultat. Premierul italian, Matteo Renzi, a apreciat şi el că „ziua finală va fi sâmbătă” şi s-a arătat „încrezător că se poate ajunge la un acord”, optimism de asemenea exprimat de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.