De cinci ori „dottore”. Cinci plagiate celebre din istoria recentă a politicii românești

Victor Ponta

Cel mai cunoscut exemplu de plagiat din istoria recentă a politicii românești este cel al lui Victor Ponta, fost prim-ministru și fost președinte al PSD. În anul 2012, revista britanică Nature dezvăluia că Victor Ponta, premier în funcție la acel moment, a copiat în lucrarea sa de doctorat mai multe pasaje din diverse lucrări.

Victor Ponta și-a dat doctoratul la Universitatea București. Teza fostului premier se numea „Curtea Penală Internațională” și a fost îndrumată științific de un alt fost premier și lider PSD, Adrian Năstase. Victor Ponta a respins din start acuzațiile și a declarat că va demisiona în cazul în care se dovedește că a plagiat.

Una dintre instituțiile care s-au autosesizat a fost Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). În iunie 2012 stabilea că Victor Ponta a plagiat. Marius Andruh, președintele instituției, anunța că 85 dintre cele 307 de pagini au fost copiate. „Este plagiatul de tip copy-paste”, completa acesta.

Tot în 2012, un alt for care stabilea că Victor Ponta a plagiat a fost Comisia de Etică a Universității din București, în timp ce Consiliul Național de Etică decidea că nu este vorba despre un plagiat. Doi ani mai târziu, în 2014, Victor Ponta anunța că a trimis Universității București o scrisoare în care menționa că renunță la titlul de doctor.

În 2016, Mircea Dumitru, ministrul Educației de la acel moment, dădea un ordin de ministru prin care îi retrăgea titlul de doctor lui Victor Ponta. Acesta din urmă contesta decizia ministrului, însă pierdea definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în 2020.

Situația s-a schimbat, însă, în 2022, când Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că titlul de doctor poate fi anulat doar dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte. Mai mult, judecătorii constituționali mai stabileau că titlul de doctor poate fi anulat doar de o instanță judecătorească.

Beneficiind de decizia CCR, Victor Ponta contestă din nou, la finalul anului 2022, decizia ministrului Mircea Dumitru de a îi retrage titlul de doctor. Doi ani mai târziu, în septembrie 2024, Curtea Supremă anula ordinul de ministru, motivând că în 2016 a existat un viciu de procedură. Cu toate acestea, acuzațiile de plagiat au rămas.

Povestea plagiatului lui Victor Ponta a dus și la o replică celebră din partea lui Traian Băsescu. „Când eşti doctor în drept, eşti tare. Dottore!”, a spus fostul președinte după apariția acuzațiilor, ironizându-l astfel pe Victor Ponta.

Robert Negoiță

Jurnalista Emilia Șercan dezvăluia în mai 2016, în PressOne, că Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și-a plagiat teza de doctorat „de la prima până la ultima frază”. Practic, în integralitate. Lucrarea edilului se numește „Criza economico-financiară şi impactul acesteia asupra echilibrului social”, a fost susținută în anul 2012 la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și a fost coordonată de Ioan Dascălu.

În total, lucrarea are 310 pagini.

„Teza este copiată integral din surse care sunt disponibile, în marea lor majoritate, pe internet. „Autorul” nu a folosit ghilimele şi nici nu a indicat sursele de unde a preluat conţinutul”, scria Emilia Șercan.

După apariția materialului, Comisia de etică a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a stabilit că teza de doctorat a primarului Sectorului 3 este un plagiat. De asemenea, Comisia a cerut CNATDCU să îi retragă lui Robert Negoiță titlul de doctor.

După decizia Comisiei, Robert Negoiță a declarat că nu are niciun regret dacă va rămâne fără titlul de doctor. Mai mult, nici nu a negat acuzațiile

„Singurul lucru pe care îl regret este acela de a mă fi lăsat tentat, în trecut, de această „modă” a titlurilor academice. Este un episod pe care mi-l asum și din care am învățat o lecție importantă: singurele realizări notabile sunt cele construite pe o bază sănatoasă! Mi-am asumat acest principiu în calitate de primar dar, din păcate, nu l-am avut în vedere din perspectiva academica. Tocmai de aceea, mă voi supune deciziei Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), daca acesta va decide să îmi retraga titlul de doctor”, a precizat Robert Negoiță.

Tot în 2016, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 anunța că s-a autosesizat în ceea ce privește acest subiect și a deschis un dosar penal. În aceeași zi în care a fost deschis dosarul, procurorul general a dispus preluarea acestuia de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Abia în 2020 vine și un prim răspuns din partea CNATDCU, care, în loc să clarifice situația, o adâncește și mai mult. Mai exact, instituția a decis că sesizarea care a ajuns pe masa lor în urmă cu patru ani trebuie completată cu sursele bibliografice din care primarul ar fi copiat. De atunci nu a mai existat vreo altă veste despre verificarea tezei.

Mai mult, într-un răspuns pentru G4media din mai 2020, Parchetul General transmitea că a dispus clasarea dosarului în mai 2019. Procurorii motivau decizia prin faptul că a intervenit prescripția răspunderii penale.

Florin Roman

Acuzațiile de plagiat împotriva lui Florin Roman, ministrul Digitalizării de la acel moment, au fost lansate de ziarul Libertatea, în decembrie 2021. Jurnaliștii au scris că au primit 10 pagini din disertația liberalului și au precizat că sunt plagiate în integralitate dintr-un suport de curs de la Universitatea Politehnică Timișoara al profesorului Constantin Dumitrescu.

„Masterandul Florin Roman, acum ministrul cercetării, inovării și digitalizării, a preluat identic textul, figurile, graficele și chiar erorile de redactare, cuvintele cu litere lipsă din lucrarea profesorului timișorean”, scria Libertatea.

Contactat de jurnaliști pentru un punct de vedere, Florin Roman a precizat că: „În momentul în care faci o lucrare de disertație ți se dă o bibliografie. Dacă ți se dă bibliografia, ce faci?”.

Într-o postare pe Facebook, fostul ministru a precizat că acuzațiile sunt nefondate.

„Într-o lucrare de disertație de acum 10 ani, am inclus o parte din suportul de curs, pus la dispoziția studenților. La finalul disertației, am inclus bibliografia folosită. Consider însă că orice aș spune pe acest subiect, inclusiv faptul ca profesorul Paraschiv confirmă că fost o lucrare bună, nu are nicio relevanță pentru cei care și-au propus să îmi găsească nod în papură/să susțină o campanie de denigrare a mea/să dovedească fapte de care nu mă fac vinovat. Aceasta e ultima mea intervenție pe acest subiect. Am lucruri mult mai importante de făcut decât sa răspuns la acuzații nefondate”, a precizat Florin Roman.

După acuzațiile de plagiat, Florin Roman a fost implicat și într-un scandal în ceea ce privește CV-ul său. Mai exact, acesta a trecut în CV că este licențiat în Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Liberalul a precizat că a urmat cursurile instituție de învățământ 19992-1996.

În schimb, însă, Daniel David, rectorul UBB de la acea vreme, a precizat că Florin Roman nu a urmat cursurile universității, ci pe cele ale unui colegiu din Alba Iulia. Pentru că acesta din urmă nu era acreditat, Florin Roman a dat examenul de absolvire la UBB, a mai precizat Daniel David.

După aceste acuzații, Florin Roman și-a dat demisia din funcția de ministru și a acuzat un atac politic la adresa sa.

„Când albul devine negru, când orice vorbă îți este răstălmăcită, când îți asumi erori materiale, dar se ajunge la linșaj din prima zi de mandat, este prea mult. Nu vreau ca acest scandal să afecteze activitatea Executivului. Cu cel care a coordonat tema și atacul, domnul Dacian Cioloș, ne vedem în instanță. Mi-a lipit eticheta de plagiator fără ca o instanță sau comisie să dea un verdict.

În rest, celor care au pus ochii pe cele două miliarde de euro pentru “conectarea” în regim de monopol la digitalizare, vă spun un singur lucru: Ați învins! Nu ați reușit să mă acuzați de fapte penale, dar ați dus la demisia unui ministru pe neglijențe din CV. Plec din funcția de ministru cu fruntea sus! Așa să îmi ajute Dumnezeu!”, a precizat Florin Roman, într-un mesaj pe Facebook.

Nicolae Ciucă

În ianuarie 2022, Emilia Șercan publica în PressOne un material în care scria că premierul de la acel moment, Nicolae Ciucă, a plagiat în teza sa de doctorat. Lucrarea fostului lider PNL se numește „Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale” și a fost susținută la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” în 2003.

Emilia Șercan a scris că Nicolae Ciucă a plagiat în lucrarea sa cel în cel puțin 42 de pagini dintr-un total de 138. Mai mult, jurnalista susținea că 94,2% din conținutul descoperit plagiat în teza fostului premier provine din lucrări nedigitalizate, care nu ar putea fi depistate cu ajutorul softului.

Jurnalista a mai precizat că sursa principală a plagiatului este reprezentată de alte două teze de doctorat susținute tot la UNAP și două cărți. Mai mult, una dintre lucrările de doctorat din care Nicolae Ciucă ar fi copiat a fost coordonată de Emil Chețe, cel care l-a îndrumat și pe fostul premier în lucrarea sa.

În cercetarea sa, Emilia Șercan a identificat patru tehnici prin care Nicolae Ciucă ar fi plagiat: topica inversată, reformularea începutului de paragraf, eliminarea unor cuvinte neesențiale și așezarea ideilor cu liniuță de la capăt. Într-o reacție pentru PressOne, Nicolae Ciucă preciza că lucrarea sa a fost redactată respectând rigorile de la momentul în care a susținut teza.

„Vă asigur că în toată cariera mea de ofițer al Armatei României mi-am asumat toate responsabilitățile, indiferent de funcția ocupată. Nu voi renunța la acest principiu nici în cariera de politician. Teza mea de doctorat este rodul cercetării științifice din anii de studii doctorale și reflectă munca depusă. Lucrarea a stat și stă la dispoziția publicului de aproape 20 de ani și a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”, a declarat premierul României.

După apariția articolului din PressOne, Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a anunțat în februarie că acuzațiile vor fi verificate de o comisie din cadrul instituției. Cercetarea a fost blocată, însă, de un dosar penal deschis tot în februarie 2022 de Parchetul General, pentru infracțiuninile de uz de fals și de „fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie”.

Dosarul a fost, însă, clasat în aprilie 2024. Procurorul de caz a precizat că infracțiunea de uz de fals „nu există”, în timp ce cea de „fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie” s-a prescris.

Astfel, fostul premier a rămas cu titlul de doctor.

Mircea Geoană

În iulie 2024, cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, jurnalista Emilia Șercan publica în PressOne un material în care susținea că Mircea Geoană, al doilea om din NATO la acel moment, a plagiat aproximativ o treime din lucrarea sa de doctorat. Jurnalista scria că 78 dintre cele 279 de pagini ar fi fost copiate din rapoarte anuale către Congresul SUA ale lui Bill Clinton și George W. Bush, foști președinți americani.

Plagiatul s-ar fi realizat prin traducere, fără atribuire sau ghilimele, a scris jurnalista. În total, ar fi fost vorba despre trei rapoarte ale președinților SUA copiate: Bill Clinton (februarie 1999) și George W. Bush (februarie 2002 și februarie 2003). Emilia Șercan mai scria că cele trei rapoarte nu sunt citate sau trecute la bibliografie în teza de doctorat a lui Mircea Geoană.

Fostul președinte al PSD transmitea pe Facebook că i se pare suspect momentul în care a apărut investigația.

„Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu o acuzație de plagiat a tezei de doctorat pe care am terminat-o acum 20 de ani. De ce astăzi? Probabil pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea (la alegerile prezidențiale – n.r.)”, a scris Mircea Geoană pe Facebook.

În august, Comisia de Etică a Academiei de Studii Economice (ASE), universitatea la care fostul președinte al PSD și-a obținut doctoratul, stabilea că Mircea Geoană a plagiat doar 43 de rânduri. Mai exact, sub 0,5% din întreaga lucrare.

„Se constată plagiatul în cadrul tezei de doctorat a ………………., prin însușirea de către acesta și prezentarea drept creație personală, a unui număr de aproximativ 43 de rânduri (325 cuvinte, ceea ce reprezintă 0,36% din teză, exceptând cuprinsul, bibliografia și anexele) preluate din o sursă (Economic Report of the President 2003), fără ca autorul tezei de doctorat să fi citat această sursă în textul tezei sau la bibliografia finală, precum și a două tabele (3,51% din totalul tabelelor din teză) preluate din o sursă (Economic Report of the President 2003), acestea neavând nicio sursă menționată, nici în textul tezei, nici la bibliografia finală”, se arată în hotărârea Comisiei.

Decizia avea să pună capăt subiectului, astfel că Mircea Geoană a rămas cu titlul de doctor.