De unde a apărut mitul „ambulanței negre” care fură copii. O poveste veche de aproape un secol, reaprinsă pe TikTok

Atacul asupra unei ambulanțe din județul Cluj a readus în atenție unul dintre cele mai persistente zvonuri din România: cel al vehiculului care răpește copii pentru a le lua organele. Varianta modernă a poveștii s-a răspândit în ultimele decenii, dar frica de „hoții de copii” apare în presa românească încă din perioada interbelică. De-a lungul timpului, ea a fost alimentată de senzaționalism, prejudecăți, propagandă politică și, mai recent, de TikTok.

Șapte persoane cu vârste între 18 și 44 de ani au fost arestate preventiv, luni, pentru atacul asupra unei ambulanțe în Recea-Cristur, județul Cluj. Agresorii ar fi crezut informațiile răspândite pe TikTok despre o presupusă „ambulanță care fură copii”. Echipajul medical venise în localitate pentru un pacient. După ce acesta a fost preluat, drumul ambulanței a fost blocat de un autoturism.

Mai multe persoane au coborât cu bâte și topoare și au lovit autosanitara. O piatră a spart unul dintre geamuri, iar șoferul a fost rănit la ochi de cioburi. Ambulanțierul a reușit să conducă până la Cluj-Napoca, unde a fost operat. Potrivit informațiilor făcute publice după incident, recuperarea sa ar urma să dureze cel puțin trei luni.

De la „hoții de copii” din anii ’20 la „bestia” care teroriza Bucureștiul

Teama că persoane necunoscute răpesc copii circula în România cu mult înainte de apariția legendei „ambulanței negre”. O documentare realizată de News.ro în arhivele presei arată că astfel de povești apăreau încă din 1928. În iunie acel an, ziarul „Dimineața” scria despre presupuse răpiri de copii în șatrele aflate la marginile Bucureștiului. Publicația relata cazul unei femei care susținea că și-a găsit nepoata într-o astfel de tabără și că i s-au cerut bani pentru a o recupera.

„Ducându-mă să-mi iau nepoata, ţiganii m-au luat la fugă, spunându-mi că fără bani nu fac nimic… n-am de unde lua 2000 lei, ca să-mi răscumpăr nepoţica”, spunea ea.

Patru ani mai târziu, în 1932, ziarul „Opinia” din Iași vorbea despre dispariția mai multor copii în zona Bacăului și avansa ipoteza unei rețele de răpitori. Publicația nu prezenta însă dovezi care să confirme existența acesteia.

„Se crede că ar fi vorba de o bandă bine organizată, care se ocupă cu răpiri de minori… s-a întâlnit la un birt cu un necunoscut, care probabil i-a ademenit copiii şi a plecat cu ei”, nota publicația.

În 1936, povestea a căpătat proporții și mai mari. Ziarul „Tempo” susținea că o „bestie” misterioasă răpește copii sub zece ani în București.

„Ca de un cui înroşit în foc, mintea părinţilor este sfredelită de următoarea întrebare: Cine ne fură copiii?… copii nevinovaţi… sunt ademeniţi de indivizi misterioşi şi dispar pentru totdeauna de acasă”, era descrierea „Omului negru” de atunci.

Un alt ziar, „Capitala”, a contestat însă povestea și a acuzat presa că exploatează frica părinților pentru a crește vânzările.

„«Bestia care răpeşte minorele» este o pură invenţie… Unele ziare în goană după senzaţional de eftină calitate, au găsit cu cale să speculeze într-un anumit mod această chestiune, inducând în eroare opinia publică.”

Publicația susținea că verificările nu confirmaseră existența unei serii de răpiri.

Poveștile despre copii dispăruți au căpătat apoi și dimensiuni etnice sau politice. În 1941, publicația religioasă „Oastea Domnului”, apropiată de extrema dreaptă, relua stereotipul potrivit căruia romii răpesc copii.

„Bieţii copii răpiţi de mici de la casa părintească, cresc amărîţi şi asupriţi la şatra ţigănească, fără să ştie că ei sunt români… Ei se pomenesc ţigani, cu obiceiuri şi apucături ţigăneşti.”

După război, în 1946, la Oradea au circulat zvonuri antisemite potrivit cărora evreii ar ucide copii creștini. Era o reapariție a vechii calomnii antisemite cunoscute drept „libel de sânge”. Ziarul „Crișana” denunța propaganda care răspândea asemenea acuzații.

„Cercuri reacţionare, şovine colportează în lung şi în lat că evreii ucid pe copii creştini, ba mai mult, victimele sunt transformate în salame şi cârnaţi”, critica Ziarul „Crișana”.

În comunism, „furtul de copii” a devenit armă împotriva Occidentului

În anii comunismului, aceeași teamă a fost adaptată mesajelor propagandistice împotriva statelor occidentale. În 1956, „Scînteia Tineretului” descria un presupus „comerț cu copii” în Statele Unite și prezenta răpirile drept rezultat al societății capitaliste. Articolul susținea că între 10.000 și 15.000 de copii ar fi fost vânduți anual de traficanți, pentru sume cuprinse între 300 și 3.500 de dolari. Presa comunistă afirma că minorii ajungeau să fie folosiți la cerșit sau trimiși la muncă forțată. Relatarea era integrată într-un discurs mai larg despre sărăcia și „decadența” Occidentului.

Forma pe care o cunoaștem astăzi, în care un vehicul misterios răpește oameni pentru organe, apare mult mai târziu. Potrivit unei relatări publicate de „Evenimentul Zilei” în 2019, varianta modernă a mitului ar fi circulat inițial în India, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Zvonurile despre furtul de organe ar fi devenit atât de puternice încât autoritățile indiene au fost nevoite să intervină public. Povestea s-a răspândit ulterior și în alte țări, inclusiv în România.

Mașina neagră, călugării și medicii care „scot organele”

După anul 2000, internetul și apoi rețelele de socializare au accelerat răspândirea zvonurilor. În 2006, „Libertatea” relata că în școlile din București apăruse o adevărată stare de alertă. Circulau informații potrivit cărora persoane deghizate în polițiști, călugări sau călugărițe răpeau copii. Un alt zvon susținea că lângă pădurea Cernica ar fi fost găsiți copii uciși. Institutul Național de Medicină Legală a infirmat atunci informația.

„La noi la institut nu a ajuns nici un cadavru de copil”, spuneau reprezentanții IML.

Patru ani mai târziu, povestea devenise și mai elaborată.

„Cuvântul Liber” scria în 2010 despre un zvon răspândit în județul Mureș. Copiii povesteau că prin țară circulă o mașină neagră în care se află un călugăr și doi medici. Aceștia ar fi răpit copii, le-ar fi scos organele și apoi le-ar fi abandonat trupurile. O altă versiune susținea că sub un pod din Sighișoara ar fi fost găsite zece cadavre de copii, fără inimă, ficat și rinichi. Pe pieptul fiecăruia ar fi fost lăsați bani drept „plată” pentru organe. Poveștile nu au fost confirmate.

În 2015, Facebook a oferit mitului o nouă platformă de răspândire. După o ceartă între un cetățean chinez și un român în Parcul Tei, pe internet au apărut afirmații potrivit cărora o fetiță fusese răpită dintr-un magazin. Povestea spunea că minora ar fi fost găsită ulterior într-o toaletă, tunsă pentru a nu mai putea fi recunoscută. Poliția a infirmat informațiile.

„Efectiv nu avem asemenea cazuri. Nu ştiu când a fost în România o asemenea ştire”, declara atunci Roxana Vasile, de la IPJ Ilfov.

Un an mai târziu, o autospecială reală a serviciului SARD din Giurgiu a fost prezentată pe internet drept vehiculul folosit pentru răpirea copiilor. Fotografiile mașinii au fost distribuite alături de mesaje potrivit cărora autosanitara ar lovi intenționat copii, pentru ca aceștia să poată fi luați și să le fie recoltate organele. Când un utilizator a încercat să explice că vehiculul aparține unui serviciu de ambulanță, a fost la rândul său acuzat că face parte din presupusa conspirație.

În 2019, un zvon asemănător a provocat violențe în Franța. Mai mulți romi au fost atacați în suburbiile Parisului după apariția unor informații false despre o dubă care ar răpi copii. Poliția franceză a intervenit și a precizat că nu exista nicio dovadă privind astfel de răpiri.

„Zvonurile conform cărora o dubă albă este folosită pentru a răpi copii nu au nicio bază. Nu a fost dovedită nicio răpire”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Seine-Saint-Denis.

Atacul din Cluj arată cât de periculos poate deveni un zvon

În august 2026, legenda a revenit pe TikTok, unde au circulat din nou imagini și avertismente privind presupuse „ambulanțe negre”. Ministerul Afacerilor Interne a avertizat că unele fotografii și clipuri folosite pentru susținerea poveștii pot fi realizate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale. MAI a precizat că în România nu a fost înregistrat niciun caz în care o ambulanță să fi fost implicată în răpirea unor persoane.

Raed Arafat, șeful DSU, a spus că povestea revine periodic și a criticat modul în care informațiile false se răspândesc online.

„Este o poveste mai veche, care tot este reîncălzită. Sunt oameni care par să creadă asemenea povești de pe rețelele de socializare, în loc să verifice știrile și informațiile oficiale și să vadă că așa ceva nu există. Responsabilitatea revine inclusiv platformelor de socializare, care păstrează active astfel de dezinformări, astfel încât să fie văzute de toată lumea, și le permit să devină virale. Rezultatul este ceea ce vedem acum.

Aici s-a pus în pericol viața personalului medical și a pacientului. Este absolut inadmisibil. Intervine și partea de educație: populația trebuie să înțeleagă că nu tot ceea ce se scrie pe rețelele de socializare este adevărat. Internetul este plin de minciuni, de materiale realizate cu inteligență artificială și de informații false, iar oamenii trebuie să învețe să le filtreze”, a avertizat Raed Arafat.

În cazul din Recea-Cristur, zvonul a trecut de pe ecran în lumea reală. O ambulanță a fost avariată, un angajat a ajuns pe masa de operație, iar un pacient aflat în autosanitară a fost pus în pericol.

Cele șapte persoane arestate preventiv sunt cercetate pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe.

CITEȘTE ȘI

Șapte persoane, arestate preventiv după atacul asupra unei ambulanțe în Cluj. Atacatorii ar fi acționat în urma unor zvonuri de pe TikTok