Deficit în creștere: România ratează începutul corecției bugetare

Deficitul bugetar al României pentru primele trei luni ale anului 2025 a ajuns la aproximativ 2,3% din PIB, echivalentul a 44 miliarde de lei, potrivit unor informații obținute de Profit.ro.

Aceste date preliminare sunt mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul bugetar se situa la 2,06% din PIB, într-un context în care Guvernul a încheiat anul 2024 cu un deficit de 8,65% în termeni cash și 9,3% în termeni ESA, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Presiune tot mai mare asupra țintei de deficit pentru 2025

Pentru anul în curs, România s-a angajat să reducă deficitul ESA la 7% din PIB, conform planului fiscal pe șapte ani agreat cu Comisia Europeană. Începutul de an, însă, ridică semne de întrebare în rândul economiștilor privind fezabilitatea acestui obiectiv. În special, în condițiile în care măsuri corective semnificative sunt puțin probabile înainte de jumătatea anului, pe fondul contextului electoral.

Evoluția lunară a deficitului

Deficitul din luna martie este estimat la 0,7% din PIB (circa 13,7 miliarde lei), în creștere față de 0,58% în ianuarie (11 miliarde lei) și 1% în februarie (19,2 miliarde lei), arată calculele Profit.ro pe baza datelor disponibile. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă datele oficiale pentru luna martie, acestea fiind așteptate după data de 25 aprilie.

Impact asupra relației cu Comisia Europeană

Ajustarea necesară în 2025 devine mai dificilă din cauza nivelului ridicat al deficitului înregistrat anul trecut, care a depășit estimarea inițială a CE de 7,9% ESA, ajungând la 9,3% ESA. România a beneficiat de o perioadă extinsă de ajustare – șapte ani, față de cele patru ani standard, însă această extindere este condiționată de îndeplinirea unor reforme esențiale asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Printre aceste angajamente se numără și reforma fiscală, care trebuia să intre în vigoare de la 1 aprilie 2025, dar care nu a fost implementată până în prezent. În lipsa unor măsuri concrete, există riscul ca Comisia Europeană să ia măsuri punitive, inclusiv suspendarea unor fonduri europene, aspect care ar transmite un semnal negativ piețelor financiare.

Ratingul de țară, sub presiune

Toate cele trei mari agenții internaționale de rating mențin perspectiva negativă asupra României. Următoarea reevaluare a ratingului suveran este așteptată în a doua jumătate a verii, ceea ce sporește presiunea asupra Guvernului de a implementa rapid măsuri credibile de consolidare fiscală.

Diferențele dintre deficitul cash și ESA

Ministerul Finanțelor a explicat că diferența dintre deficitul cash (8,65%) și ESA (9,3%) este cauzată în principal de facturi amânate la plată de la sfârșitul anului și de modul în care sunt tratate cheltuielile cu dobânzile în cadrul metodologiei ESA. Potrivit instituției, aceste discrepanțe nu sunt o noutate, însă contribuie la percepția negativă a piețelor asupra disciplinei fiscale.

Prin urmare, România se confruntă cu o provocare semnificativă în 2025, fiind nevoită să reducă un deficit bugetar record într-un an electoral, cu reforme întârziate și sub supravegherea atentă a Comisiei Europene și a agențiilor de rating. În lipsa unor măsuri urgente, presiunile fiscale și reputaționale ar putea crește semnificativ în lunile următoare.