Deputatul AUR Valeriu Munteanu acuză ONG-urile Declic și Bankwatch că blochează Hidrocentrala Răstolița

Deputatul AUR Valeriu Munteanu a lansat acuzații dure la adresa organizațiilor Bankwatch România și Comunitatea Declic, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut suspendarea defrișărilor necesare pentru finalizarea Hidrocentralei Răstolița, proiect aflat într-un stadiu de execuție de aproximativ 98%.

Potrivit parlamentarului AUR, blocarea proiectului energetic ar produce pierderi economice importante și ar afecta securitatea energetică a României. Munteanu susține că statul român a investit peste 200 de milioane de euro în proiectul început încă din 1989 și că întârzierile generate de litigiile din instanță au obligat România să compenseze prin importuri scumpe de energie.

Ce spune deputatul

„România va plăti un preț foarte scump din cauza blocării hidrocentralei Răstolița”, a declarat deputatul, care a acuzat cele două ONG-uri că transformă protecția mediului într-o „dispută care depășește sfera intereselor naționale”.

Bankwatch și Comunitatea Declic continuă blocarea acestor proiecte și este cert că aceste ONG-uri au transformat protejarea mediului, o cauză lăudabilă și importantă pentru societate, într-o dispută care nu mai este ancorată în realitatea economiei și care depășește sfera intereselor naționale. Iar în fața acestor procese, ministrul USR Diana Buzoianu jubilează.

Ce nu iau în considerare aceste organizații non-profit și USR? Că România are cea mai scumpă energie din Uniunea Europeană raportat la venituri. În ultimul an energia s-a scumpit cu aproape 59%. Aceste scumpiri s-au transpus inevitabil în prețul tuturor bunurilor și serviciilor, pe care fiecare gospodărie românească este nevoită să îl plătească. Și în ciuda acestor fapte, capacitățile energetice care ar fi asigurat o stabilizare a pieței energetice, implicit o scădere a costurilor, sunt blocate.

Independența energetică a României este ținută în șah de entități ale căror presupuse soluții alternative rămân și după ani de zile strict pe hârtie, în vreme ce pericolul unei crize energetice stârnește îngrijorarea altor state europene precum Germania, care își vor menține funcționale centralele pe cărbune, în timp ce România și le închide rând pe rând și își abandonează hidrocentralele.”, a declarant deputatul AUR Valeriu Munteanu.

Decizia instanței supreme vine după ce judecătorii ICCJ au respins recursurile formulate de Guvern, Ministerul Mediului și Hidroelectrica împotriva suspendării Hotărârii de Guvern 327/2025. Actul normativ permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure din Munții Călimani pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrală.

Ce spun reprezentanții Declic și Bankwatch

De cealaltă parte, reprezentanții Declic și Bankwatch susțin că instanțele au confirmat existența unor probleme de legalitate în derularea proiectului. ONG-urile afirmă că lucrările afectează o zonă protejată Natura 2000 și habitatul unor specii rare, inclusiv lostrița. Proiectul hidrocentralei de la Răstolița este unul dintre cele mai vechi proiecte energetice începute în perioada comunistă și a fost blocat în repetate rânduri în ultimii ani din cauza disputelor juridice privind acordurile de mediu și defrișările necesare amenajării.