Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2023 a înregistrat o valoare de 1.598 miliarde de lei la prețurile curente, reflectând o creștere reală de 2,1% față de anul 2022. Totuși, în trimestrul IV al anului 2023, PIB a înregistrat o ușoară scădere de 0,5% în termeni reali comparativ cu trimestrul III al aceluiași an, conform datelor publicate azi de către Institutul Național de Statistică. În comparație cu trimestrul IV al anului 2022, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 3,0% pe serie brută și de 1,1% pe serie ajustată sezonier.
Această creștere economică reprezintă o încetinire față de anii precedenți, când România a înregistrat o creștere de 4,1% în 2022 și 5,7% în 2021. Datele trimestriale și anuale pentru Produsul Intern Brut au fost recalibrate pentru a se conforma cu noile cerințe și pentru a reflecta datele anuale semidefinitive publicate în decembrie 2023, precum și revizuirile estimărilor pentru trimestrele I-IV 2023, conform comunicatului de presă din februarie 2024.
În trimestrul IV al anului 2023, Produsul Intern Brut estimat pe serie ajustată sezonier a înregistrat o valoare de 415,906 miliarde de lei la prețurile curente, înregistrând o scădere de 0,5% în termeni reali față de trimestrul III 2023 și o creștere de 1,1% față de trimestrul IV 2022.
Contribuția pozitivă la creșterea PIB în anul 2023 a fost generată în principal de diverse sectoare economice, inclusiv agricultura, construcțiile, comerțul, informațiile și comunicațiile, tranzacțiile imobiliare, activitățile profesionale, științifice și tehnice, administrația publică și apărarea, activitățile de spectacole, culturale și recreative.
Revizuirile datelor au fost realizate pentru a asigura coerența cu noile cerințe și pentru a reflecta corect informațiile disponibile, conform noilor politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici, aplicate pentru a respecta cerințele impuse de legislația europeană.
PIB = consum + investitii + exporturi – importuri
„Consumul privat – este cea mai mare componenta a PIB”
De unde se cheltuie?
Măriri de salarii la stat, creșterea nr de birocrați (de la o juma de milion la 1989 și 23 milioane români, la aproape un milion jumate la nici 15 milioane în țară) și creșterea pensiilor speciale. Bugetul fiind cu deficit an după an înseamnă că se plătesc din împrumuturi.
Cum mai cresc cheltuielile? Scumpind totul – energie, mâncare, haine, materiale de construcție s.a. – adică prin inflație.
Inflația, raport al Băncii Angliei, e după cum se fac băncile centrale, benereurile, politicile monetare și fiscale.
Creștere poate real creionata și totul în loc să ajungă la cetățeni, a ajuns tot în buzunarele luxosilor.
Nu ai PIB bre,. Nu ai creștere economică.. Mai spală-te și ascultă imnul,.Ai ceva doar legat de inflație și creșterea nejustificată a prețurilor energiei,.dar care vor duce la sărăcirea populației la dispariția IMM și creșterea șomajului, in timp ce gaura din buget iți crește exponențial..căci nu indrăznești să te ții de promisiuni. Deci duci o politică exact falimentară.
@calin- imprumuturile intra si ele in PIB?
tineti minte ca vreo 4% au fost doar ajutoare de la UE… daca nu erau alea? probabil o sa mai primeasca si anul asta ceva… dar deja aia de la UE sunt faliti si in criza sa schimbe legile sa poata sa emita EUROBONDuri care sunt ilegale.
Stiti sau va faceteti ca nu stiti ca de ani de zile suntem in criza economica. A fost acoperita sub grija pt Covid, apoi cand nu a mai tinut a venit tragedia din Est si acum sintagma „economie de razboi”. Deci atata timp cat PIB este pe PLUS inseamna ca mai ”misca” ceva in tara asta. PS Unii spun ca Germania este in recesiune, atunci este un miracol ca noi suntem pe PLUS. Oare chiar suntem?