Persoanele care urmează o dietă vegetariană prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2, precum și anumite tipuri de cancer și boli gastro-intestinale, însă pot întâmpina dificultăți în acoperirea necesarului de omega-3 și de vitamina D, estimează autoritățile franceze din domeniul sănătății.
După analiza studiilor științifice pe această temă, Agenția națională pentru siguranță sanitară (Anses) a evaluat ”beneficiile și riscurile pentru sănătate asociate dietelor vegetariene” într-un aviz publicat joi, însoțit de recomandări alimentare pentru persoanele care adoptă acest regim.
Acestea sunt primele recomandări oficiale dedicate vegetarienilor publicate de agenție, menite să îi ajute să ”își optimizeze aportul nutrițional, ținând cont de obiceiurile lor alimentare și limitând expunerea la contaminanți”.
Vegetarienii, adică persoanele care exclud din alimentație orice fel de carne, se împart în două categorii: lacto-ovo-vegetarienii, care consumă ouă, produse lactate și miere, și veganii, care exclud toate produsele de origine animală.
Potrivit acestei expertize, s-a stabilit că vegetarienii prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta diabet de tip 2 comparativ cu cei care consumă carne. De asemenea, aceștia ar putea avea un risc mai mic de a dezvolta anumite tipuri de cancer – cum ar fi cel de prostată, de stomac sau de sânge -, precum și unele afecțiuni oftalmologice și gastro-intestinale, conform altor studii.
Pe de altă parte, vegetarienii ar avea un risc mai mare de fracturi osoase și dificultăți sporite în acoperirea necesarului de fier, iod, omega-3 și vitaminele B12 și D (ca și populația generală pentru aceasta din urmă). În plus, bărbații vegani pot avea un aport insuficient de zinc.
Aceste rezultate vor putea contribui la cercetările europene în curs privind suplimentele alimentare și îmbogățirea produselor alimentare, precizează Anses.
În ceea ce privește prezența contaminanților în alimente – ”o problemă majoră” pentru toate dietele alimentare -, agenția ”reamintește necesitatea de a reduce expunerea” populației la ”substanțele cele mai persistente din mediu, în special metalele”.
Aceasta subliniază necesitatea de a acționa asupra compoziției produselor, considerând că această abordare ar fi mai eficientă decât ”deciziile luate la nivel individual de consumatori”, care sunt insuficiente pentru ”limitarea riscului legat de expunerea la contaminanți” precum lindanul (un insecticid) sau compușii polibromați (substanțe utilizate ca agenți ignifugi în industria mobilei și a electronicelor).
Abureli, foamea este urmare a diabetului și de aici mai mulți mâncăcioși cu diabet.
Obezitatea, poate mai bine de 90%, este acumulare de apă în țesutul adipos. La grăsime nu poți face liposucție dar la țesut adipos, da. Închipuiți-vă slănina de porc.
Diureticele „slăbesc” doar pe o vreme, scurtă.
Oricine ce se este sau se simte părăsit, abandonat, ca peștele pe uscat, spitalizat, se „îngrașă”, ține apă, chiar blocaj renal (la cei internați cu diagnostic greu). Am numit viața modernă cînd copiii, în numele carieriei, modei sau nevoii (închipuite), sînt abandonați în creșe și grădinițe, la neamuri.
Ha, ha! Franțujii ș’ esperimentile, România ș’ dimocrațâia! Voi nu videț’ ce chipur’ di melch au?…
Nu cred în studii, experți, specialiști, cercetători. Dai un ban și gata-i studiul de vânzare, expertu’ execută ce trebuie. Sictir. Am deschis ochii și acum vă văd…
Sa manance fiecare ce vrea, studiile astea nu folosesc la nimic
“ necesitatea de a acționa asupra compoziției produselor”. De ce să te amesteci cu tehnici genetice pe produsele alimentare? Șie fiecare plantă ce-i trebuie, știu oamenii de mii de ani ce să mânânce funcție de ce crește pe locul ce-i rezervat pe pământ. De speriat câte persoane sunt doctori și dau sfaturi de cum să pui coada la prună.
pot face obezitate cunosc o pesoana care tot ”creste”