Din lumea fascinantă a Teatrului

Premiere ale noului an la Teatrul Naţional Bucureşti

Allegro, ma non troppo, o comedie sentimentală, o satiră de moravuri

O comedie de Ion Minulescu deschide anul 2015 la TNB. Vineri 16 ianuarie şi duminică 18 ianuarie, la ora 20.00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional din Bucureşti, va avea loc premiera oficială a spectacolului Allegro, ma non troppo de Ion Minulescu, în regia lui Răzvan Popa.

Gavril Pătru şi Aylin Cadîr în Allegro ma non troppo

O comedie sentimentală, cu încurcături amoroase şi suspansuri dramatice. O satiră de moravuri cu un milionar, o soţie şi un dramaturg, alături de alte personaje pitoreşti – o amantă, un samsar, o slujnică – vă va ţine, timp de o oră şi jumătate, captivaţi de farmecul şi savoarea epocii interbelice. Apariţii neaşteptate şi răsturnări de situaţie, un ingenios melanj între teatru şi realitate, un adulter care se comite sub ochii soţului, sub masca unei piese fictive. O pledoarie pentru firescul în teatru, care trebuie să se inspire din viaţă.

Aylin Cadîr şi Costina Ciuciulică în Allegro ma non troppo

Autor dramatic jucat cu mare succes pe vremea sa, director al Teatrului Naţional din Bucureşti în anul 1926, Ion Minulescu (1881 – 1944) este cunoscut astăzi mai ales ca poet al Romanţelor. Cu toate că în timpul vieţii scriitorul credea că posteritatea îl va recunoaşte mai ales pentru piesele sale, istoria literaturii i-a ales un alt destin. Teatrul său merită a fi redescoperit şi astăzi, după decenii de la primele montări la Naţionalul bucureştean, pentru dialogurile vii, umorul alert, naturaleţea poveştii, verva intelectuală, originalitatea scriiturii. Între piesele cele mai jucate amintim: Manechinul sentimental, Pleacă berzele, Amantul anonim, Allegro, ma non troppo – comedie ce a fost reprezentată şi la Bratislava şi la Buenos Aires.

Costina Ciuciulică şi Marius Rizea în Allegro ma non troppo

Gavril Pătru, Marius Rizea şi Costina Ciuciulică în Allegro ma non troppo

În distribuţie actori cunoscuţi vă prilejuiesc întâlnirea cu savoarea personajelor şi a situaţiilor minulesciene: Gavril Pătru, Marius Rizea, Eugen Cristea, Costina Ciuciulică, Aylin Cadîr, Victoria Dicu, sub îndrumarea regizorală a lui Răzvan Popa (Premiul UNITER 2011, pentru regia Celui mai bun spectacol de teatru radiofonic, Shylock de Gareth Armstrong). Scenografia este semnată de Florilena Popescu-Fărcăşanu şi Maxim Corciova.

Dragoste în patru tablouri

Alexandra Fasolă în Dragoste în patru tablouri

Noua premieră din cadrul programului 9G la TNB (Noua Generaţie la Teatrul Naţional), Dragoste în patru tablouri de Lukas Bärfuss, în regia Elenei Morar, atacă o temă care nu este străină niciunuia dintre noi: iubirea în cuplu, plictiseala, nevoia de diversitate sexuală sau… existenţială.

Poveştile a două cupluri se întrepătrund, pasiunile stagnează într-o căutare înşelătoare a condimentelor care fac viaţa mai interesantă sau mai falsă. Analiza psihologică a unor astfel de comportamente s-a transformat într-o afacere de succes a timpului nostru, pentru că vieţile acestor personaje argumentează cu exactitate teoriile lui Freud.

Sorina Ştefănescu şi Bogdan Nechifor în Dragoste în patru tablouri

Care sunt cele mai importante lucruri în dragoste? Încrederea, siguranţa, dependenţa? Sau fidelitatea? Şi atunci când ele nu mai există, ce urmează pentru o soţie labilă psihic sau pentru o alta hotărâtă, o pictoriţă dedicată artei sale? Când viaţa se transformă într-o mare minciună, crima este o soluţie? Într-o lume şocată de propriile ei reacţii sau ale celor din jur, spectacolul Dragoste în patru tablouri nu dă răspunsuri, dar ne încarcă de întrebări.

Scenografie: Alexandra Panaite. Light design: Vlad Dragomirescu şi Claudiu Stan.

Sound design: Alexandru Băisan.

În distribuţie: Sorina Ştefănescu, Alexandra Fasolă, Lucian Iftime, Bogdan Nechifor, Liviu Chiţu.

Spectacolul va avea premiera duminică, 18 ianuarie, ora 20.00, la Sala Mică a Teatrului Naţional.

Scenă din Dragoste în 4 tablouri

9G la TNB este un program derulat prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava şi se adresează tinerilor creatori de teatru. Programul 9G se desfăşoară la Sala Mică, spaţiu destinat exclusiv tinerilor artişti. În urma unui concurs de proiecte, la care au fost înscrise 42 de titluri, echipa de selecţie (Ilinca Tomoroveanu, Cristiana Gavrilă, Maşa Dinescu şi Violeta Popa) a reţinut şapte dintre ele pentru a intra în repetiţii: Copii de aruncat, după romanul lui Ryu Murakami, dramatizat şi regizat de Doru Drăgoi; ActOrchestra – teatru muzical care nu e musical, regia Horia Suru; DISTOPIE. shakespeare. REMIX, regia Catinca Drăgănescu; Dragoste în patru tablouri de Lukas Baerfuss, în regia Elenei Morar; Organic după Inutil de Saviana Stănescu, în regia lui Andrei Măjeri; Piesă pentru frate şi soră de Tennessee Williams, în regia lui Iris Spiridon; Ziua în care nu se cumpără nimic de Kim Atle Hansen, în regia lui Horia Suru.

În urma repetiţiilor cu public, Consiliul Artistic al teatrului decide titlurile care vor fi incluse în repertoriul Sălii Mici.

Programul 9G (TNB pentru tinerii creatori de teatru) este finanţat de ArCuB în cadrul programului Bucureşti 555 şi este realizat cu sprijinul MasterCard.

Ofelia Popii revine pe scenă de Ziua Culturii Naţionale

Ofelia Popii, din nou pe scenă. Foto Paul Băilă

Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu anunţă spectatorii şi admiratorii actriţei Ofelia Popii că vor avea ocazia să o revadă pe scenă! Ofelia Popii va juca în Solitaritate, pe 15 ianuarie, şi în comedia Îmi place cum miroşi!, pe 16 ianuarie.

Spectacolul Solitaritate va avea prima reprezentaţie a acestei stagiuni joi, 15 ianuarie 2015, ora 19.00. Alături de Ofelia Popii, din distribuţie fac parte actorii Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coşuleţ, Diana Fufezan, Mariana Mihu, Adrian Matioc, Cristina Ragos şi Ali Deac.

Decorul spectacolului este creat de Andu Dumitrescu, iar coregrafia este semnată de Florin Fieroiu.

Muzica: Bogdan Burlăcianu. Costume: Andrei Dinu.

Nu este deloc întâmplătoare programarea acestui spectacol de Ziua Culturii Naţionale.

În Solitaritate, regizoarea Gianina Cărbunariu vorbeşte despre identitate, pericolul pierderii identităţii, despre discriminare şi dezbinarea societăţii. Solitaritate a fost prezentat în secţiunea oficială a Festivalului de la Avignon din 2014, fiind nominalizat de presa de specialitate ca unul dintre spectacolele emblematice ale ediţiei din acest an, care s-a dorit a fi una politică, curajoasă, care să celebreze democraţia şi diversitatea.

Secvenţă din spectacolul Solitaritate

La sfârşitul lunii ianuarie, echipa artistică şi tehnică a spectacolului Solitaritate va pleca într-un important turneu european, la Madrid şi Bruxelles.

Turneul este susţinut cu sprijin din partea Institutului Cultural Român. Astfel, la Teatro de la Abadia din Madrid vor avea loc două reprezentaţii ale spectacolului Solitaritate, în 23 şi 24 ianuarie, iar la Théâtre National de la Communauté Française de Belgique din Bruxelles au fost programate patru reprezentaţii, în 28, 29, 30 şi 31 ianuarie 2015.

Solitaritate este o producţie originală creată în cadrul proiectului Villes en Scène/Cities on Stage, de Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu în parteneriat cu Folkteatern Göteborg, Odéon-Théâtre de l’Europe din Paris, Théâtre National de la Communauté Française de Belgique, Teatro Stabile din Napoli, Teatro de La Abadía din Madrid şi Le Festival d’Avignon. Proiectul Cities on Stage este finanţat cu sprijin din partea Comisiei Europene.

„Fiecare dintre cele cinci scene ale spectacolului este o ficţiune inspirată dintr-o realitate sau dintr-un anumit tip de discurs public prezent în societatea românească actuală: de la zidul construit în Baia Mare pentru a separa comunitatea rromă de şoseaua principală a oraşului şi până la marcarea din ce in ce mai radicală a diferenţelor între categorii sociale, etnii, generaţii. Sub pretextul respectării unor convenţii sociale şi al salvarii cetăţeanului, sunt inventate de fapt reguli noi menite să stigmatizeze diferenţa şi să estompeze tot ceea ce ar putea să ne apropie. Mai grav decât radicalizarea discursului politic despre sărăcie – văzută ca o vină a celui incapabil să fie eficient – este faptul că acesta a contaminat spaţiul public şi riscă să devină o perspectivă normală, justă, perfect îndreptăţită”, explică Gianina Cărbunariu.

Gianina Cărbunariu este considerată copilul teribil al dramaturgiei contemporane româneşti. Şi-a început studiile dramatice în 1999, la Universitatea Naţională de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti, unde a continuat un Masterat în Scriere Dramatică (2006). Este membru fondator al grupului dramAcum, o platformă pentru dezvoltarea şi promovarea dramaturgiei româneşti. Piesele sale Stop the Tempo (2003) şi mady-baby.edu/Kebab (2004), pe care le-a montat la Teatrul LUNI de la Green Hours şi la Teatrul Foarte Mic, au fost traduse, publicate şi montate în Germania, Franţa, Irlanda, Polonia, Marea Britanie şi Italia.

Spectacolul va fi prezentat la Bruxelles în limba română, cu supratitrare în limbile engleză şi franceză, iar la Madrid cu supratitrare în engleză şi spaniolă.

Vineri, 16 ianuarie, ora 19.00, Ofelia Popii va juca în comedia Îmi place cum miroşi!, în regia lui Şerban Puiu. Acţiunea piesei se concentrează în jurul a trei protagonişti: Andy Hobart (Adrian Matioc), Norman Cornell (Ciprian Scurtea) şi Sophie Rauschmeyer (Ofelia Popii). Povestea celor trei este fixată undeva în San Francisco, în anii ’60, şi se desfăşoară în jurul unui triunghi amoros. Ineditul producţiei de la Sibiu îl constituie aducerea pe scenă a celui de-al patrulea personaj, locotenentul Burt Fenneman (Cristian Stanca), logodnicul lui Sophie. Şi atunci comicul începe să se întrevadă…

Actorii Teatrului Naţional Radu Stanca recită poezii de Eminescu

Teatrul Naţional sibian marchează ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu şi Ziua Naţională a Culturii printr-o serie de recitaluri de poezie programate pe tot parcursul lunii ianuarie, în mai multe spaţii publice ale Sibiului (Librăria Habitus, ArtCafe), în licee şi şcoli generale.

Recitalurile actorilor sibieni au devenit deja o tradiţie şi au loc de mai multe ori pe an, fiind dedicate unor personalităţi culturale importante ca Lucian Blaga, Octavian Goga şi Radu Stanca.

Un eveniment deosebit la care publicul larg este aşteptat cu drag este recitalul de miercuri, 14 ianuarie, ora 17.30, care va avea loc la Librăria Habitus din Piaţa Mică. Intitulat Dulcea mea doamnă/Eminul meu iubit, recitalul este realizat de actorii Renate Müller Nica şi Cătălin Neghină şi cuprinde poezii şi fragmente din corespondenţa inedită dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle.

Eminul meu iubit, în premieră la Teatrul Naţional din Timişoara

Colin Buzoianu şi Iuliana Crăescu în Eminul meu iubit

Ziua de 15 ianuarie este foarte importantă în calendarul culturii române. Ziua Naţională a Culturii marchează, simbolic, naşterea limbii române moderne, prin unul dintre marii ei creatori – poetul nepereche Mihai Eminescu.

La 165 de ani de la naşterea poetului, prozatorului, publicistului, dramaturgului, traducătorului Mihai Eminescu, Teatrul Naţional din Timişoara lansează joi, 15 ianuarie, de la ora 19.00, la Studio UŢU, prima premieră a noului an – Eminul meu iubit, un spectacol tandru, al intimităţii, un spectacol despre omul Mihai Eminescu.

Scenariul imaginat de Sabin Popescu retrasează una din poveştile frumoase şi triste, intrate deja în legendă – iubirea dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, două spirite pe cât de apropiate, pe atât de diferite, unite de ceva mai presus decât ei. Scrisorile lor, triste, pasionale, comice – într-un cuvânt, umane – se transformă în replică teatrală, prin interpretarea actorilor Colin Buzoianu şi Iuliana Crăescu.

Scenă din Eminul meu iubit

”Spectacolul developează omenescul, prea-omenescul unei relaţii a unui om, dar în care răzbate cu prisosinţă sublimul relaţiei, chinurile ei, spiritualizarea. Apropiindu-te de Eminescu ca om de teatru observi că de fapt Eminescu te iubeşte”, spune regizorul Sabin Popescu.

Scenografia este semnată de Krisztina Nagy (costume) şi Zsolt Fehervári (decoruri).

Muzica îi aparţine lui Ilie Stepan. Mişcarea scenică poartă amprenta lui Alin Radu.

Conceptul video îi aparţine lui Lucian Matei. Light-design-ul este creaţia lui Florian Putere.

Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule? – Teatrul ACT la Institutul Cultural Român

Marcel Iureş şi George Mihăiţă în Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?

În 15 ianuarie, de la ora 19.00, pe scena Institutului Cultural Român din Bucureşti, va avea loc o reprezentaţie cu piesa Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule? de Cătălin Ştefănescu, în regia lui Alexandru Dabija, cu actorii Marcel Iureş şi George Mihăiţă.

Produs de Teatrul ACT, spectacolul este o adaptare după romanul Moromeţii de Marin Preda.

După seria montărilor care revalorifică poveştile şi actul povestirii, Teatrul ACT revine cu o propunere aparte în spaţiul teatral din România – un spectacol pe un text care porneşte de la romanul emblematic al literaturii române postbelice. Marcel Iureş şi George Mihăiţă întruchipează două personaje care re-spun, într-un mod inedit, povestea din cartea care a marcat multe generaţii de cititori. Povestea unui spaţiu aflat între lumi şi a personajelor care populează universul celebrului roman capătă o nouă viaţă în viziunea lui Alexandru Dabija, regizorul căruia i se datorează unele dintre cele mai importante spectacole ale Teatrului ACT.

„Nu prea ştiu cum e să vorbeşti despre ţărani într-o lume care are «casă la ţară». Nu prea ştiu cum e să fii mare scriitor când «intri în manuale». Sau când breasla te tot propune la premiul Nobel. Fiecare cultură cu mâncărurile şi creatorii ei. Mi-e frică de ţărani şi de dramaturgia contemporană. Pe de altă parte, am vrut dintotdeauna să văd la ACT o piesă cu ţărani. Şi, uite că am parte de ea. Mă bucur, ăsta e cuvântul. Mă bucur de piesa lui Cătălin Ştefănescu, de fabulosul roman al lui Preda, de actorii George şi Marcel. Aşa e la noi, ne bucurăm de toate prostiile”, scrie Alexandru Dabija.

Spargerea, în premieră la Teatrul Marin Sorescu

Scenă din spectacolul Spargerea

Teatrul Naţional Marin Sorescu din Craiova anunţă în data de 18 ianuarie, ora 18.00, premiera spectacolului Spargerea, în regia lui Dragoş Alexandru Muşoiu, scenografia arh. Andreea Simona Negrilă, după proza Jaf armat, semnată de scriitorul Răzvan Petrescu. Spectacolul Spargerea a fost proiectul câştigător al celei de-a patra ediţii (2014) a Concursului de proiecte pentru tineri regizori şi scenografi români, organizat de Teatrul Naţional Marin Sorescu.

Spectacolul se va juca la sala Ion D. Sîrbu şi va fi precedat de avanpremiera din 17 ianuarie de la ora 18.00.

Tânărul regizor Dragoş Alexandru Muşoiu a lucrat în anii de studiu texte importante ale dramaturgiei universale (A.P. Cehov, W. Shakespeare, Brecht, Eugene O`Neill, I.L.Caragiale, G. Buchner, Vasili Sigarev). Spectacolul de absolvire, După ploaie, de Sergi Belbel, a fost prezentat în cadrul evenimentului Uşi Deschise UNATC 2012 şi a fost distins cu Premiile pentru Cea mai bună actriţă şi Cea mai bună scenografie la Gala absolvenţilor UNATC 2012. În 2011, regizorul a participat la crearea spectacolului DOR, performance comunitar, în Pittsburgh, Pennsylvania. În anul 2012 semnează regia spectacolului independent Night on earth, adaptare după Jim Jarmusch, spectacolul fiind selecţionat la Gala HOP 2012, secţiunea Grup. Pentru spectacolul de master pool (no water), de Mark Ravenhill, Dragoş Alexandru Muşoiu a fost distins cu Premiul pentru cel mai bun spectacol de regie master la Gala Absolvenţilor UNATC 2014.

În ultimii ani, regizorul Dragoş Alexandru Muşoiu a lucrat mai multe spectacole-lectură: Corsarii, de Philip Lohle (spectacol-lectură în cadrul programului de promovare a textelor germane contemporane iniţiat de UNATC, coordonat de Mihaela Michailov şi Institutul Goethe – 2012), Specii pe cale de dispariţie, de Petr Zelenka (spectacol-lectură în prezenţa autorului, Teatrul Nottara – 2013) şi Alaska, de Gibran Portella (Teatrul Nottara – 2014).

Spectacolul Spargerea reprezintă debutul oficial al regizorului Dragoş Alexandru Muşoiu, care semnează şi versiunea scenică.

Licenţiată în arhitectură şi master în arta scenografiei, Andreea Simona Negrilă a activat ca arhitect, dar a semnat şi scenografie de film: Sare de mare (2014), regia Andrei Răutu – scurtmetraj UNATC; Legătura de leuştean (2014), regia Armine Vosganian – proiect de licenţă film UNATC. În anul 2014 este scenograf la Teatrul Mignon, pentru spectacolul Kean, după J.P.Sartre şi W. Shakespeare (2014), regia Adrian Titieni. În acelaşi an, arh. Andreea Simona Negrilă semnează scenografia spectacolului de licenţă Piaţeta, de Carlo Goldoni, regia Constantin Florescu (Universitatea Hyperion, Bucureşti) şi primeşte Premiul cea mai bună scenografie la Gala Absolvenţilor UNATC 2014, pentru spectacolul Stele în lumina dimineţii, de Alexandr Galin, regia Gelu Colceag.

În distribuţie: Claudiu Bleonţ, Iulia Lazăr, Angel Rababoc, Adrian Andone, Cătălin Vieru, Iulia Colan, Gabriela Baciu, Anca Dinu, Eugen Titu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.