Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din România, susţine că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe. Conform specialiştilor, acest trend va continua. Medicamentele care urmează să dispară vor fi cele care se adresează unor arii terapeutice de bază, precum bolile cardiovasculare şi digestive, cancerul, bolile sistemului nervos central şi aparatului respirator şi vor afecta în special bolnavii cronici. “Avem speranţa că noul guvern va introduce de urgenţă calculul diferenţiat al taxei clawback, în interesul pacienţilor dar şi al economiei româneşti”, a declarat Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.
Asociaţia anunţă că taxa clawback pe trimestrul 4 al anului 2016 a atins un nou nivel nesustenabil, ceea ce va duce brusc la dispariţia multor medicamente ieftine de pe piaţă şi la închiderea unor fabrici de medicamente locale.
„Fără introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, cei cu venituri reduse vor fi în continuare privaţi de cele mai răspândite medicamente de pe piaţă, medicamente care asigura tratamentul la costuri accesibile al celor mai multe afecţiuni cronice”, a declarat Mihai.
Taxa de clawback impune producătorilor de medicamente să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate care depășesc suma alocată acestora de la Fondul Naţional de Asigurări. Clawback-ul are o definiţie complicată: este impozitarea cu 70 de procente a oricărei sume care depăşeşte volumul de vânzări de medicamente aferent anului 2009. La cei 70% se adaugă încă o taxă, cuprinsă între 5% şi 12%, la volumul total al vânzărilor. Scăderea preţurilor la medicamente aplicată din 2015, după un ordin care ar fi trebuit să intre în vigoare în anul 2009, a fost mişcarea prin care producătorii de medicamente plătesc până la 25% din cifra de afaceri pentru clawback.
Creşterea procentului „p” din calculul taxei clawback la 18,89% în trimestrul 4 al anului 2016, de la 14,91% în trimestrul 3, este o consecinţă directă a creşterii consumului unor medicamente inovative. APMGR consideră injust ca producătorii de medicamente generice să fie taxaţi pentru finanţarea tratamentelor scumpe, prin aplicarea unitară a taxei clawback, întrucât aceştia nu sunt responsabili în niciun fel pentru creşterea în ansamblu a consumului de medicamente.
APMGR reaminteşte că singură soluţie care ar putea aduce lucrurile în normalitate, salvând astfel de la insolvenţă producătorii de medicamente generice, este implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maxim 65% în calculul variabilei ‘p’ din formulă clawback, corelând astfel sarcina fiscală cu politică de preţuri în domeniul medicamentelor.
Conform cadrului legislativ existent, producătorii de medicamente suportă diferenţa dintre suma alocată anual pentru medicamentele compensate în bugetul de stat, adică aproximativ 6 miliarde de lei (ceea ce reprezintă nivelul consumului de medicamente din trimestrul 4 al anului 2011), şi consumul real de medicamente. Această diferenţa, cunoscută sub numele de taxa clawback, are un impact fiscal cu atât mai mare cu cât preţul medicamentelor este mai mic: în cazul unui medicament generic, acest impact este de trei ori mai mare faţă de cel asupra unui medicament inovativ.
“O astfel de povară fiscală a devenit de nesuportat pentru producătorii de medicamente generice, mulţi dintre aceştia având capacităţi de producţie în România. Rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale şi închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile”, a declarat Mihai.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.