Dispariție misterioasă a procuroarei care se ocupa de dosarul ce ar fi vizat-o și pe Udrea

Procuroarea DNA Mariana Alexandru care se ocupa de dosarul Galei Bute în care ar fi fost vizată și Elena Udrea s-a pensionat subit, iar acum este negăsit. Mariana Alexandru s-a pensionat la scurt timp după ce revenise din concediu și se reapucase de acest dosar, alegând să păstreze tăcerea asupra pensionării neașteptate. Contactată de jurnaliști, procuroarea este de negăsit. Retragerea ei neașteptată este un mister și în instituția la care lucra.

Declarațiile publice ale lui Traian Băsescu au creat suspiciunea că președintele ar fi în cunoștință de cauză cu ceea ce s-a întâmplat în cazul Marianei Alexandru, care ar fi avut-o în vizor în acest dosar și pe favorita șefului statului Elena Udrea.

Băsescu afirma marți seară la B1 TV că „s-ar putea să vedeţi cum decizii de procurori au fost controlate de ziarist important”. Una dintre ipotezele luate în calcul este că Băsescu se referea la jurnalistul Cătălin Tolontan care s-a ocupat de dosarul Gala Bute care ar viza-o pe Udrea, iar referirea la procurori ar fi vizat-o și pe Mariana Alexandru. Este însă o ipoteză, neconfirmată oficial. Retragerea neașteptată a procuroarei continuă însă să ridice mari semne de întrebare.

„Plecarea Marianei Alexandru, adjuncta Secției a II-a, a fost abruptă, neașteptată și “ne-a uimit – acum simțim dosarul Galei Bute ca pe un pachet exploziv, care a pocnit deja în fața a doi oameni”, potrivit unei mărturii din interiorul instituției”, citate de jurnaliștii Cătălin Tolontan și Mirela Neag.

Cei doi jurnaliști care s-au ocupat de acest dosar scriu că procuroarea și-a depus cererea de pensionare pe 4 septembrie și n-a mai apărut în clădirea DNA. „Audierile funcționarilor din Ministerul Dezvoltării, petrecute în această săptămînă, au fost conduse de alți procurori, dintre care unul lucrase cu Alexandru la cazul galei de box profesionist, iar celălalt magistrat a fost repartizat recent în dosar. E clar că pensionarea s-a produs pe nepusă masă, dovadă că Alexandru abia se întorsese din concediu, se apucase de dosare pentru ca, la cîteva săptămîni, să anunțe că nu va mai lucra în DNA!”, spun aceștia.

Într-o postare pe blogul lui Cătălin Tolontan, cei doi jurnaliști apreciază că există două versiuni aproape complet opuse în acest caz. Le prezentăm pe amândouă, integral:

„IPOTEZA 1

În DNA s-a derulat un studiu intern de eficiență, pentru toată instituția.
Lui Alexandru i s-a reproșat faptul că la unele dosare a lucrat prea puțin. De unul dintre ele, cel al lui Sebastian Ghiță, nici nu s-ar fi apucat, după mai bine de 6 luni.
În această ipoteză 1, încurajată subtil de conducerea DNA, Alexandru ar fi tergiversat pînă și dosarul Bute, cel pe care l-a reluat prin gestul spectaculos din decembrie 2013.
IPOTEZA 2
Studiul intern din DNA a existat, dar el a fost folosit, în cazul Marianei Alexandru, pentru îndepărtarea ei.
Conform unei surse, Alexandru ar fi intenționat să trimită în instanță dosarul Galei Bute atît de repede încît era posibil ca acest lucru să fie realizat înainte de campania electorală pentru prezidențiale.
Conform acestei ipoteze, practic Alexandru a fost decapitată politic ca să nu ajungă la consecința majoră a dosarului: Elena Udrea”.

Cătălin Tolontan și Mirela Neag reamintesc în continuare că pînă la evaluarea recentă, procuroarea a fost considerată un om de bază atît de către Daniel Morar, cît și de către Codruța Kovesi, care nu doar că a păstrat-o, dar i-a și dat sarcina cazului Bute. Conform mai multor descrieri, era genul de procuror care nu lucra repede, dar o făcea temeinic.

„În cazul Galei Bute este uimitor cum se bat în cap cele două versiuni: Alexndru a tergiversat cazul sau, dimpotrivă, a ajuns prea departe cu el? Cele două prezentări, venite din surse diferite, circulă de cîteva zile în mai multe redacții naționale și e imposibil să discerni în acest moment între ele. Cei care o compătimesc pe Alexandru consideră că “i-au găsit o vulnerabilitate și au obligat-o să părăsească dosarul Galei Bute și instituția”, iar ceilalți spun că raportul de eficiență i-a fost defavorabil, “nu major, dar i-a fost defavorabil”. Există însă și un punct comun, indiferent cine este naratorul. Alexandru nu a fost sancționată, nu a fost supusă unei anchete interne disciplinare și nu i s-a imputat încălcarea regulilor instituției. Cît despre varianta că Alexandru era unul dintre “procurorii ai căror decizii au fost controlate de către un jurnalist” (președintele Traian Băsescu), posibil chiar unul dintre semnatarii acestui articol (Tolontan – nr.), cineva din DNA a spus: “La noi nu există o astfel de temă!”. “De altfel, nici nu ne putem imagina acest scenariu. Pentru că în secunda în care un jurnalist ar vrea să comande unui procuror, procurorul s-ar ridica de pe scaun și l-ar avertiza pe ziarist că poate deveni caz penal”, a detaliat. (…) Transmisă neoficial, dar insistent, poziția DNA este aceea că dosarul Galei Bute va continua fără ca nimeni să fie protejat și că instituția nu se confundă cu oamenii”, mai scriu jurnaliștii citați.

Anterior acestei postări, făcând referire la firul evenimentelor din acest caz, Cătălin Tolontan a relatat pe blogul său: „Luni, 8 septembrie: Un număr important de funcţionari din Ministerul Dezvoltării și Turismului sînt audiaţi la DNA în cazul Galei Bute de către procuroarea de caz Mariana Alexandru, susţin mai mulţi ziariști. După unele surse, e vorba de peste 15 oameni chemați la DNA Marţi, 9 septembrie: Președintele României, Traian Băsescu, afirmă într-o emisiune la B1TV că “S-ar putea să vedeţi cum decizii de procurori au fost controlate de un ziarist important”. O zi mai târziu apare informația că procuroarea s-a pensionat.

„Pensionarea la cerere a Marianei Alexandru, la 56 de ani și după 31 de magistratură, vine la 10 luni după ce, sub supravegherea șefei DNA Codruţa Kovesi, Alexandru a fost cea care a redeschis dosarul Galei Bute. În referatul de respingere a rechizitoriului care îl scotea drept unic vinovat pe Rudel Obreja, Mariana Alexandru se referea în decembrie 2013 la responsabilităţi penale în cadrul ministerului condus de Elena Udrea și în cel condus de Ion Ariton. Susținută de Codruța Kovesi, Alexandru a considerat ”nelegal” felul în care dosarul Bute fusese limitat la învinovățirea lui Rudel Obreja și a reluat cercetările. În mod repetat, Elena Udrea spusese că “Nu am emoţii, numele meu nu trebuie să apară în dosarul Gala Bute”. În 16 martie 2013, Agerpres consemna: “Deputata PDL Elena Udrea consideră că nu a încălcat legea atunci cînd, în calitate de ministru al Turismului, a organizat gala de box a lui Lucian Bute din vara anului 2011 și de aceea susţine că numele ei sau al altor angajaţi ai ministerului nu trebuie să apară în dosarul penal deschis de DNA”. Cercetările în dosarul Gala Bute intraseră în linie dreaptă în ultima perioadă. Pe 15 august 2014, Gazeta Sporturilor a publicat informația potrivit căreia mai mulți oameni din minister au indicat-o pe Elena Udrea drept șefa operațiunii Gala Bute și că au povestit întîlnirile dintre ei și ministru. Audierile reprezentau etapa finală, înainte ca Mariana Alexandru să încadreze legal cine va fi urmărit penal în acest dosar despre care și DLAF, și DNA susțin de trei ani de zile că are ca obiect o fraudă a 2,4 milioane de euro, bani europeni și din bugetul României”, a scris Cătălin Tolontan în postarea sa.

Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în contextul organizării galei „Campion pentru România”, în cadrul căreia a avut loc şi meciul dintre Lucian Bute şi francezul Jean-Paul Mendy, care s-a desfăşurat pe 9 iulie 2011, la Romexpo. .

În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA, document obţinut de Mediafax, a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box „Campion pentru România” unei firme care îi aparţinea tot lui.

În baza acestui contract de exclusivitate, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect „Promovarea brandului turistic al României”. Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp – Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT „şi-a însuşit-o”.

Inspectorii DLAF au ajuns la concluzia că firma lui Rudel Obreja nu avea în niciun caz capacitatea tehnică şi profesională de organiza o asemena gală sau de a presta servicii de promovare a României ca destinaţie turistică şi a brandului naţional. Cu numai două luni înainte de organizarea galei, firma lui Obreja, Europlus Computers, care avea patru angajaţi şi-a adăugat ca activităţi secundare „serviciile de reprezentare media” şi „Activităţile agenţiilor de publicitate”. Firma însă nu a angajat vreun specialist în aceste domenii, din datele ITM reieşind că până la momentul la care a primit contractul de la minister a avut aceiaşi patru angajaţi: un contabil, un subinginer electronist, un inginer electromecanic şi un consilier juridic.

În aceste condiţi, DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el.

Imediat după obţinerea contractului de la MDRT, firma lui Obreja a luat un credit de la BRD, garantând cu sumele ce urmau să fie obţinute din acest contract. MDRT a plătit, la 1 februarie 2012, o primă tranşă din contract, în valoare de 8.116.800 de lei. Banii au intrat în contul de trezorerie deschis de BRD pentru a-şi primi banii din contractul dintre MDRT şi Europlus Computers. Plata s-a făcut din bugetul MDRT, însă urma să fie decontată din Fondul European de Dezvoltare Regională. Cererea de rambursare a fost depusă în 16 februarie, însă autoritatea de management a acestui proiect în România a suspendat verificarea ei, până la încheierea controlului DLAF.

„Pentru majorarea artificială a valorii cheltuielilor efectuate în legătură cu organizarea galei, în corespondenţa cu DLAF, SC Europlus Computers a invocat plăţi în valoare de 239.493,82 de lei care nu pot fi considerate ca fiind efectuate pentru organizarea reuniunii de box profesionist şi care nu au legătură cu activităţi de promovare a României. Aceste cheltuieli se referă la bilet de avion pentru Denisa Obreja, haine la comandă pentru Rudel Obreja, comisionul din vânzarea biletelor de intrare la gală, servicii de cazare şi masă achiziţionate înainte de încheierea contractului cu MDRT pentru un grup de persoane care nu sunt angajaţii Europlus Computers SRL, dineu după gala de box din 9 iulie sau servicii de consultanţă prestate în perioada iulie 2011 – ianuarie 2012”, arătau inspectorii DLAF în documentul de control transmis DNA şi obţinut de MEDIAFAX.

Valoarea totală a contractului dintre Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Europlus Computers a fost de 1,93 milioane de euro fără TVA.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.