„Dodonizarea“, cel mai mare pericol pentru R. Moldova

La doar o lună de la alegerea președintelui Republicii Moldova la stânga Prutului, a început o puternică campanie de schimbare a majorității politice și de eliminare a politicienilor pro-români și pro-europeni. În urmă cu trei săptămâni, Anatol Șalaru declara, într-un interviu pentru Cotidianul, că Dodon se poate opune parcursului european „doar pe Facebook“, deoarece Moldova este o republică parlamentară în care președintele are un rol simbolic, iar Igor Dodon „este în opoziție față de actuala guvernare și alianța de la guvernare, care este solidă, este stabilă și este capabilă să execute actul guvernării în Moldova“. Analiza este una corectă, dar soliditatea alianței a fost sabotată chiar din interior. Miza este schimbarea majorității parlamentare și a guvernării, pentru a ajuta la aducerea socialiștilor filoruși la conducerea țării. Vladimir Plahotniuc participă și el la aceste jocuri, prin politicienii și presa pe care le controlează, și toate mișcările de la Chișinău par să arate că acesta și-a redecoperit vechea prietenie cu Dodon. Schimbarea de conducere la Partidul Liberal este deosebit de importantă în acest context. Dacă partidul va reveni la fondatorul său, Anatol Șalaru, majoritatea pro-europeană va putea fi păstrată măcar pentru o vreme în Parlamentul Moldovean. Dacă nu, întreaga construcție politică de la Chișinău va înclina spre Rusia.

Evoluțiile politice de la Chișinău sunt începutul unor schimbări majore în guvernarea Republicii Moldova. Curtea Constituțională a validat rezultatele turului II al scrutinului prezidențial din 13 noiembrie. Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, este câștigătorul alegerilor prezidențiale, cu 52,18% din voturi, și va prelua funcția de președinte al Republicii Moldova de la Nicolae Timofti. Igor Dodon a anunțat, într-o declarație de presă, că va insista ca învestirea sa în funcție să aibă loc cât mai repede, acuzând guvernarea că tergiversează intrarea sa în funcție, ca să poată promova reforme antisociale. Noul președinte molodovean și-a anunțat deja și primele măsuri după învestirea în funcție, pe 23 decembrie: retragerea cetățeniei lui Traian Băsescu și schimbarea ministrului Apărării, Anatol Șalaru, „până la Anul Nou“. Pentru acest demers, primul pas a fost deja făcut.

Luni, ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a fost lipsit de sprijinul politic al Partidului Liberal, al cărui vicepreședinte este. Informația a fost confirmată chiar de către ministru, într-o postare pe o rețea de socializare. Șalaru afirmă că retragerea sprijinului politic față de el a fost solicitată biroului politic chiar de către președintele PL, Mihai Ghimpu, și că partidul se conformează, astfel, cerințelor președintelui ales, Igor Dodon. La câteva zile după alegerea sa în funcția de președinte, Igor Dodon a declarat că va lua toate măsurile necesare pentru a-l demite pe Anatol Șalaru. Ulterior, într-o conferință de presă de pe 5 decembrie, Dodon a declarat că Șalaru urmează să fie demis din funcția de ministru al Apărării, dar și din cea de vicepreședinte al Partidului Liberal, afirmând că Ghimpu i-ar fi trimis o scrisoare președintelui Timofti, în care-i cerea demiterea lui Șalaru din funcția de ministru. Tot Dodon a spus, cu o săptămână în urmă, că Ghimpu urmează să convoace Consiliul Național al PL pentru sâmbătă, 17 decembrie, pentru a-l lipsi pe Șalaru de funcția de vicepreședinte al PL, informație confirmată de Șalaru.

Zvonuri despre răcirea relațiilor dintre Ghimpu și Șalaru circulă în Chișinău de câteva luni. Acuzațiile pe care i le-a adus Mihai Ghimpu în ședința biroului politic au fost că vrea să rupă partidul și facțiunea parlamentară a acestuia, că vrea convocarea congresului extraordinar și că nu este de acord cu anumite lucruri pe care le promovează partidul. Cu câteva săptămâni în urmă, într-un interviu exclusiv pentru Cotidianul, Șalaru a spus că își dorește convocarea unui congres extraordinar pentru a lua în discuție rezultatele dezastruoase ale lui Mihai Ghimpu de la scrutinul prezidențial din 30 octombrie și eventualele soluții în acest sens.

Problema retragerii sprijinului politic pentru Șalaru este că schimbarea acestuia îndeplinește cel mai frumos vis al lui Dodon și al Moscovei. „Noi, în Republica Moldova, avem un război geopolitic. Pe mine mă interesează pe cine reprezintă Dodon. Dodon este omul Moscovei și reprezintă Moscova”, a declarat Șalaru pentru Cotidianul. Și asta știe și Dodon care se bucură să scape de politicianul moldovean cel mai bine văzut în UE și mai ales de ministrul Apărării care a reușit să aducă un birou NATO la Chișinău și să bage mica armată moldoveană în multe asocieri bilaterale cu mai multe armate ale alianței Nord-Atlantice.

Cronica unor schimbări anunțate

Sâmbătă, 10 decembrie, președintele Partidului Democrat din Moldova, principala componentă a coaliției de guvernare de la Chișinău, și-a anunțat demisia din funcție. Lupu a condus, formal, PDM, din 2009, atunci când a defectat din Partidul Comuniștilor înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, ducând PDM de la 3% la 12% și lipsind partidul lui Voronin de majoritate simplă în parlament. Conducerea partidului a anunțat un congres extraordinar pentru 24 decembrie, în cadrul căruia urmează să fie ales noul președinte. În presa de la Chișinău se vehiculează, pentru această funcție, doi fruntași ai partidului: Adrian Candu (președintele parlamentului), care pornește cu prima șansă, și Sergiu Sârbu (deputat).

Schimbarea liderului PDM a fost deja asociată cu zvonurile care circulă de câteva luni, că Vladimir Plahotniuc, omul de afaceri care controlează din umbră PDM, ar intenționa să scoată PL de la guvernare și să cadă la pace cu Igor Dodon, incluzând în coaliție Partidul Socialiștilor. Alegerea lui Candu, finul de cununie al lui Plahotniuc, la șefia partidului, în locul pro-occidentalului Marian Lupu, va putea fi interpretată ca o consolidare a controlului lui Plahotniuc asupra formațiunii, în vederea realizării unor acțiuni politice care necesită maximă loialitate. Și comportamentul politic al lui Dodon, care nu a mai fost auzit de multă vreme atacându-l pe Plahotniuc, dă de bănuit. Nu i-ar fi greu să realizeze o apropiere politică de PDM, în condițiile în care acest partid este statalist, anti-unionist, promovează „limba moldovenească“, se pronunță pentru relații „strategice“ și chiar privilegiate cu Rusia, iar poziția sa pro-occidentală a existat mai mult în urma constrângerilor politice legate de aflarea la guvernare alături de PL și PLDM. Implicarea lui Plahotniuc în operațiunea de înlăturare de la putere a PL ar putea consta în șantajarea lui Mihai Ghimpu cu securitatea afacerilor acestuia. Ghimpu deține benzinării și controlează firme de comerț al motorinei și altor produse petroliere.

Păpușarul Republicii Moldova

Vladimir Plahotniuc s-a născut pe 1 ianuarie 1966, în satul Pitușca din Republica Moldova. Cariera sa de om de afaceri a început în anii ’90, dar a luat avânt după asocierea lui cu președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și gestionarea afacerilor acestuia și ale fiului său, Oleg Voronin. Prin manevre politice, Plahotniuc a obținut, în 2001, funcțiile de director comercial și, mai apoi, director general al companiei petroliere „Petrom-Moldova“, unde a rămas până în 2010.

În această perioadă, Plahotniuc și-a creat un adevărat imperiu financiar, controlând hoteluri, localuri, cluburi de noapte, companii de asigurări și firme de pază. Din 2005 până în 2011 este președintele consiliului de administrare al uneia dintre cele importante bănci din Republica Moldova, Viktoriabank. Politicianul Sergiu Mocanu afirmă că în 2009 Plahotniuc ar fi fost cel care a orchestrat ieșirea lui Marian Lupu din PCRM și preluarea PDM, partid pe care ajunge să-l controleze și de pe listele căruia ajunge deputat și apoi vicepreședinte al parlamentului de la Chișinău, în 2010.

Ulterior, Plahotniuc își oficializează influența în PDM, ocupând funcția de prim-vicepreședinte al partidului. El deține și un trust de presă, „General Media Group“, compus din patru posturi TV și trei posturi de radio cu acoperire națională. Mulți politicieni și analiști din Republica Moldova și străinătate îl acuză pe Plahotniuc că ar controla, prin intermediul PDM, dar și al unor oameni loiali, cu unii dintre care se află în relații de rudenie prin alianță, instituții precum Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne.

Mutările Rusiei în Transnistria

Schimbări politice se petrec și peste Nistru, unde duminică, 12 decembrie, în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, regimul autoproclamat a organizat un simulacru de alegeri prezidențiale. În cadrul acestora, închipuitul președinte al „republicii moldovenești nistrene“ s-a schimbat cu un altul la fel de ilegitim, dar și mai apropiat de ruși. Evgheni Șevciuk a fost învins de candidatul susținut de concernul „Sheriff“, care controlează majoritatea afacerilor din zonă, Vadim Krasnoselski. Acesta a acumulat 62,3% din voturi, Șevciuk rămânând cu 27,4%. Vadim Krasnoselski este cetățean rus, are 46 de ani și s-a născut în regiunea Cita din Federația Rusă, mutându-se cu familia la Tighina când avea 8 ani. Începând din 1993, a lucrat în așa-zisele structuri de interne ale autoproclamatului stat transnistrean. A devenit ministru al Afacerilor Interne în administrația separatistă de la Tiraspol în 2007, iar în decembrie 2015 a fost ales deputat al sovietului suprem și președinte al parlamentului separatist. Krasnoselski este considerat un politician subordonat Moscovei, iar prin alegerea lui, Kremlinul își fortifică pozițiile în regiune.

Începuturile mișcării naționale la Chișinău

Anatol Șalaru a participat încă din anii ‚80 la mișcarea națională a românilor în Basarabia, când în Parcul Central din Chișinău a fost înființat Cenaclul „Alexei Mateevici“. Actualul ministru al Apărării a fost unul dintre membrii săi fondatori. „La 15 ianuarie 1988, la ziua lui Eminescu, la bustul marelui poet s-au adunat mulți oameni. Am discutat și atunci ni se părea că e un lucru ieșit din comun, un act de curaj deosebit. Am început să ne vedem săptămânal, acolo, la bustul lui Eminescu, ne adunam tinerii. La un moment dat eram 40, pe urmă 60. Așa s-a născut Cenaclul Mateevici. Eu am fost ales președinte, am înregistrat cenaclul literar-muzical socio-politic. La un moment dat, nu mai încăpeam pe Aleea Clasicilor, eram mii de oameni și ne-am propus să ne mutăm în altă parte. Și am zis: «Decât să ne batem cu ei, noi trebuie să creștem». Fiindcă, așa cum spunea și Eminescu în 1871, la Putna, nu contează în ce țară trăiești, nu contează că românii sunt împărțiți în mai multe țări, important e să gândească la fel, să aibă același numitor comun. Și scopul pe care ni l-am pus atunci a fost să trezim conștiința națională a românilor din Basarabia. Să le vorbim despre necesitatea revenirii la grafia latină, să le explicăm istoria noastră, de unde venim, încotro mergem. La ședințele Cenaclului «Alexei Mateevici», pentru prima dată (după 1944, n.r.) a fost arborat tricolorul și eu mă mândresc cu ceea ce am făcut atunci. În august 1991 totul a culminat cu proclamarea independenței, s-a votat independența, deși eu cred că atunci trebuia să se voteze unirea cu România, această independență ne-a fost băgată pe gât de Moscova, ca să țină sub control Republica Moldova“, ne-a declarat Șalaru.

Oamenii lui Vlad Plahotniuc, păpușarul Republicii Moldova

• Constantin Botnari – deputat PDM, controlează facțiunea parlamentară a PDM
• Andrian Candu – finul lui Plahotniuc, președintele Parlamentului Republicii Moldova
• Valeriu Zubco – fost procuror general al Republicii
• Sergiu Latâș – Compania „Media Production“; controlează trustul de media al lui Plahotniuc, care cuprinde patru posturi de televiziune și trei posturi de radio cu acoperire națională.
• Denis Dmitriev – Agenția de presă „24h“
• Dorin Pavelescu – „Casa Media Plus“, cea mai importantă agenție de publicitate din Republica Moldova
• Cezara Salinski – „Prime Management“, membru al Consiliului de Administrație „Victoriabank“
• Tamara Andrușca – vicepreşedintele Consiliului de Administrație „Victoriabank“; director de departament la „Prime Management“ SRL
• Dorin Damir – finul lui Plahotniuc, responsabil de protecția lui Plahotniuc și a afacerilor sale cu ajutorul luptătorilor din subordine
• Ghenadie Sajin – administratorul celei mai vechi și importante firme de imobiliare ale lui Plahotniuc „Finpar Invest“, prin intermediul căreia s-au derulat majoritatea operațiunilor ilegale de spălare de bani de care este suspectat
• Gheorghe Galușca – Compania de aviație „Nobil Air“, care se ocupă inclusiv de avioanele particulare ale lui Plahotniuc
• Adrian Dobrin – „Codru Hospitality“, firma care controlează hotelul Codru, aflat în proprietatea lui Plahotniuc

Dodon vrea să obțină o majoritate pro-rusă la Chișinău

Fostul economist Igor Dodon a făcut până în 2011 parte din Partidul Comunist al lui Voronin, după care a plecat pentru a prelua conducerea Partidului Socialiștilor. A promovat deschis o politică pro-rusă, pledând pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în detrimentul unei politici pro-europene. S-a lăudat mereu cu bunele sale relații cu oficialii ruși, de la Putin la Patriarhul Rusiei. De altfel, Dodon a declarat public că dorește să-l copieze pe liderul de la Kremlin și să fie pentru Moldova „un lider așa cum Putin este pentru Rusia“.

Deși pe timpul ultimei campanii electorale a mizat pe mesaje antioligarhice, principalul vizat fiind Plahotniuc, Dodon a fost asociat cu mai multe transferuri de bani din Rusia spre paradisuri fiscale și înapoi în Moldova, dar chiar și cu afaceri cu Vlad Plahotniuc, precum și cu un alt oligarh moldovean, Renato Usatîi. De altfel, Dodon și Usatîi, alături de Maia Sandu și Andrei Năstase, au fost liderii opoziției de la Chișinău și au protestat față de guvernul pro-european, în speranța că vor obține alegeri anticipate.

Totodată, Dodon a fost și un susținător al referendumului ilegal din Găgăuzia. Președintele ales este, de altfel, un promotor al ideii ruse de federalizare a Republicii Moldova. În urmă cu patru ani, Dodon a propus chiar un referendum pentru schimbarea drapelului Repu-blicii Moldova. El a vrut atunci schimbarea tricolorului cu un steag în doar două culori, roșu și albastru, care amintește de drapelul rus. Dodon a declarat, de asemenea, că Republica Moldova nu are nevoie de armată și și-a manifestat susținerea față de prezența militară rusă pe teritoriul moldovean, pe care o socotește „necesară“.

Dragostea sa pentru Moscova este atât de mare, încât a apărut cu haine pe care avea brodat drapelul rus, iar după câștigarea alegerilor a început să-și scrie mesajele pe Facebook în limba rusă. Nu este de mirare că primul deziderat politic al lui Dodon este înlocuirea lui Șalaru, cel mai activ opozant al său din Guvernul de la Chișinău, și ulterior modificarea majorității.

Mihai Boeru, Dan Nicu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.