Donald Trump, șeicul

”În cazul Iranului, nu am crezut niciodată că am dușmani permanenți. Sunt diferit de ceea ce cred cei mai mulți despre mine. Nu cred în dușmani perpetui. Uneori ai nevoie de dușmani, pentru că te motivează. Vreau să fac o înțelegere cu Iranul. Pot să o fac. Mi-ar plăcea să facem o lume mai sigură și o regiune mai sigură. Viitorul ar fi mai luminos dacă Iranul acceptă o înțelegere. Dacă refuză această ramură de măslin și continua să-și atace vecinii, atunci nu vom avea de ales și vom pune o presiune maximă și vom recurge la acțiunile necesare pentru a împiedica regimul să aibă arma nucleară. Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară”, a spus Donald Trump, marți, în timpul vizitei în Arabia Saudită.

Imediat, Iranul a făcut o concesie considerată uriașă de presa internațională. Potrivit NBC, ”Iranul este gata să semneze un acord nuclear, cu anumite condiții, în schimbul ridicării sancțiunilor economice, spune consilierul pentru probleme nucleare al ayatollahului Ali Khamenei”.

”El spune că Iranul se va angaja să nu producă vreodată arme nucleare, să renunțe la uraniul îmbogățit la nivel militar, să îmbogățească uraniu doar pentru uzul civil și să permită inspectorilor internaționali să supervizeze procesul, în schimbul ridicării imediate a tuturor sancțiunilor impuse Iranului. Întrebat dacă Iranul este de acord să semneze un acord chiar în acea zi, dacă vor fi respectate condițiile, consilierul a spus da. ”Este posibil. Dacă americanii respectă ceea ce au spus, vom avea cu siguranță relații mai bune. Poate duce la o situație mai buna în viitorul apropiat”.

”Ceva se va întâmpla, într-un fel sau altul. Fie o vom face prietenește, fie foarte neprietenește. Și nu va fi plăcut”, a spus Trump, în timpul zborului din Arabia Saudită spre Qatar. Președintele anunțase, cu o zi înainte, ridicarea totală a sancțiunilor impuse Siriei, condiția fiind ca noul regim al președintelui al-Sharaa (căutat de FBI și cu un bogat trecut jihadist) să țină sub control terorismul intern și să nu exporte terorism și jihadism. Este Iranul următorul pe lista eliminării sancțiunilor americane, de data aceasta cu condiția renunțării la programul nuclear. O asemenea decizie nu pare a fi dificilă, câtă vreme însuși ayatollahul Khamenei a dat o fatwa în care arată că bomba nucleară este ”ne-islamică” și că Iranul nu va căuta să dețină o asemenea armă. Însă, pe de altă parte, este greu de crezut că liderii de la Teheran au uitat ce s-a întâmplat cu colonelul Muamar Gaddafi: a renunțat la programul de arme de distrugere în masă, iar apoi a fost îndepărtat de la putere cu sprijin occidental și asasinat de ai săi.

Trump a fost foarte direct și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman. ”Mohammed, poti să dormi noaptea? Cum dormi? Criticii se îndoiesc că poți, după câte ai făcut”, a spus Trump, făcând probabil o aluzie la modul în care bin Salman a reprimat disidențele din țară, în special prin asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul saudit din Istanbul, în timpul primului mandat al lui Trump. ”Însă, în ultimii opt ani, Arabia Saudită a demonstrat că acești critici s-au înșelat total. A luat naștere un Orient Mijlociu modern, creat de oamenii de aici, care trăiesc aici și care își dezvolta țările suverane, cu viziuni unice și cu propriul lor destin”.

”Dorința mea este ca Arabia Saudită să se alăture Acordurilor Abraham. Va fi o zi specială. Și ne-ar onora mult, pe mine și pe cei care au luptat pentru Orientul Mijlociu. Cred ca va fi ceva special, însă vei face asta atunci când vei crede ca sosit timpul”, i-a transmis Trump liderului de facto al Arabiei Saudite, vorbind despre recunoașterea statului Israel de către Riyadh.

Donald Trump pare sătul de lupii moraliști care au condus politica externă americană în ultimele decenii, o politică fără succes in Orientul Mijlociu. A început cu neoconservatorii care eu încercat să explice că regiunea se va transforma radical și va îmbrățișa democrația vestică, ba chiar și feminismul vestic, dacă vor fi schimbate regimurile din Irak și apoi Iran. Acești neoconservatori nu doreau însă să vadă elefantul din încăpere – autocrația și teocrația din Arabia Saudită. Au urmat apoi neoconservatorii de dreapta care au susținut că islamul este prin definiție o religie a violenței. Și au urmat și cei de stânga, pentru care pericolul la adresa civilizației nu venea din estul musulman, ci din Vestul creștin, a cărui fibra trebuie modificată prin inginerii sociale.

Donald Trump semnalează că nu dorește continuarea acestor politici și că nu-i plac bătăile de cap în politica internațională. Și-a pierdut răbdarea cu guvernul pus pe război al premierului Netanyahu, nu a mai continuat să-i bombardeze pe hutiții din Yemen, a declarat doar că i-a înfrânt (deși nimic nu indică asta) și a semnat un acord cu ei, a deschis dialogul cu Iranul și nu este deloc preocupat de detaliile drepturilor omului în monarhiile din Golf. ”Minunățiile din Riyadh și Abu Dhabi nu au fost create de ”neoconservatori” sau de ”ONG-uri liberale, și nici prin ”nation building” care au cheltuit trilioane de dolari pentru a dezvolta Kabul și Bagdad”, a spus Trump. ”Acei ”nation builders” au distrus mai multe națiuni decât au clădit, iar intervenționiștii s-au implicat în societăți pe care nu le înțelegeau deloc”, mai spune Trump.

Lui Trump îi place stilul tranzacțional al emirilor din Golf. El însuși poate fi asemănat cu acești lideri – este la fel de sedus de propritetățile imobiliare și de puterea petrolului. Se va întoarce în America cu acorduri de investiții de circa o mie de miliarde de dolari doar cu Arabia Suadită (în special armament) și cu o gură de oxigen din Qatar pentru Boeing – acorduri de achiziții de avioane și arme de circa 200 de miliarde de dolari. Iar ultima etapa a vizitei, în Emiratele Arabe Unite, va mai aduce alte sute de miliarde de dolari. SUA se vor angaja să construiască infrastructura monarhiilor din Golf și să ofere protecție militară, însă cu condiția ca aceste țări să nu mai creeze și sa finanțeze terorism și să se angajeze că vor recunoaște statul Israel, fie si atunci ”când vor crede că este momentul”, așa cum a sunat concesia pentru prințul bin Salman.

Există voci sceptice în privința sumelor uriașe ce urmează să se reverse în Statele Unite. The Telegraph scrie că prețul actual al barilului de petrol – puțin peste 60 de dolari – este la limita austerității pentru Arabia Saudită. La 50 de dolari barilul, modelul economic saudit nu ar mai funcționa. Mia de miliarde de dolari pe care Trump o dorește din partea prințului bin Salman înseamnă exact PIB-ul Arabiei Saudite (asemănător cu cel al Olandei și cu puțin mai mare decât cel al Poloniei), în vreme ce venitul pe cap de locuitor în această țară este la nivelul Portugaliei. Iar contractele de 200 de miliarde de dolari semnate de Qatar înseamnă tot echivalentul PIB-ului emiratului. FMI estimează că Arabia Saudită ar avea nevoie de un preț de 96 de dolari pe barilul de petrol pentru a putea să finanțeze fără probleme sistemul social generos care are grija de cetățenii saudiți pe tot parcursul vieții.

Dincolo de aceasta, discursurile și deciziile anunțate de Trump în Orientul Mijlociu sugerează cum vede liderul american relația cu Rusia lui Putin. ”Șeicul” Trump ar face aceleași afaceri și cu Rusia și și-a exprimat public aceasta dorință. Trump prefera să facă afaceri, nu să poarte un razboi, si cu teocrația iraniană. Va face Moscova, aflată acum în ofensivă în Ucraina, același pas spre negocieri anunțat de Iran? Lui Donald Trump nu-i plac complicațiile în politica internațională – de la poziția guvernului Netanyahu, până la cea a Franței, Germaniei și Marii Britanii în ce privește războiul din Ucraina, pentru a nu ai vorbi despre poziția statelor mai mici din Europa de Est – însă aceste complicații se pot dovedi uriașe, mai cu seama dacă vor fi susținute de lobby-ul israelian și de filonul neoconservator american, aflat acum în curs de transfer al a influenței în Europa.

”Pentru a face pace în Orientul Mijlociu, Trump va avea nevoie de tot talentul său în antreprenoriat și campaniile politice, dar și de tot norocul pe care l-a avut în fața armei unui asasin. A avut un început promițător în primul mandat, iar acum arată că vrea să reia de unde s-a oprit”, scrie Spectator.