Dosso Dossi, între sacru şi profan

Pictor favorit al Ducilor de Ferrara, unul dintre cei mai singulari exponenţi ai Renaşterii italiene, Dosso Dossi a fost şi în serviciul principelui-episcop Bernardo Cles, la Trento. Acolo, la Castelul Buonconsiglio, am vizitat o expoziţie extraordinară cu operele sale şi ale fratelui său Battista, intitulată Renascentişti excentrici. Dosso Dossi la castelul Buonconsiglio, cuprinzând peste 30 de opere.

În secolul al XVI-lea, pentru un nordic ajuns în Italia, primul contact cu arta renascentistă se producea în oraşul Trento. Acolo, la adăpostul zidurilor, se ridica Castelul Buonconsiglio, o construcţie de origine şi de aspect medieval pe care principele episcop Bernardo Cles, sau Clesio în limba latină (1485-1539), îl mărise pe o latură şi la faţadă astfel încât s-a ajuns la aspectul unui „Magno Palazzo”, în solarul stil renascentist.

Alegorie mitologică

Bernardo Cles era una dintre figurile de intelectuali cele mai relevante ale timpului său. Rafinat umanist, prieten cu Erasmus din Rotterdam, consilier al lui Massimiliano I şi al lui Carol V de Habsburg, Cles obţinuse şi pălăria de cardinal, iar în Conclavul din 1534 a fost la un pas de a deveni Papă.

Biblioteca

Castelul Buonconsiglio, frescă de Dosso şi Battista Dossi

Iubitor de cultură şi de artă, în jurul anului 1530 a chemat la Trento o mică echipă de pictori care să acopere cu cicluri de fresce „în manieră modernă”, logiile, scările, coridoarele, le „chamare”, i „chamarini” şi le „stue” ale noului „Magno Palazzo”.

Madona cu Pruncul

Din Brescia a venit Girolamo Romani, zis Il Romanino, care, de fapt, s-a prezentat el însuşi episcopului, oferindu-şi serviciile. Din Veneţia a sosit Mercello Fogolino, care fugise din Serenissima, unde era acuzat de crimă. Apoi, a fost recrutat sculptorul Zaccaria Zacchi. Dar marea cucerire a lui Bernardo Cles a fost, fără îndoială, angajarea lui Dosso Dossi (San Giovanni del Dosso, 1486 – Ferrara 1542), pe atunci maestru celebru pe care principele-episcop l-a „împrumutat” de la Ducele de Ferrara, Alfonso I d’Este, pentru care lucra artistul, şi pe care l-a plătit cu un onorariu mult mai mare decât al celorlalţi pictori.

Dosso şi Battista Dossi, frescă din Sala Grande

Sala Căminului negru

Dosso Dossi şi fratele său Battista, care l-a urmat la Trento, se bucurau în acel moment de mare faimă. Fuseseră deja citaţi de Ludovico Ariosto în cântul XXXIII din Orlando Furioso, alături de Mantegna, Bellini, Michelangelo, Rafael, Sebastio del Piombo şi Tizian.

Loggia del Romanino

Melissa

Ajunşi la Trento, între 1531 şi 1532, Dosso Dossi şi fratele său au început lucrul şi au împodobit cu fresce bolţile şi frizele din „Magno Palazzo”, după un program decorativ dorit de Cles, care cuprindea exaltarea ştiinţei antice, alegoriile viciilor şi virtuţilor, temele clasice ale mitologiei, împăraţii antici şi moderni, dar şi plăcute subiecte de gen, cum ar fi cortegii de amoraşi, scene de concert şi generoase nuduri feminine. Aceasta este spectaculoasa provocare a sălilor decorate în frescă de Dosso Dosi la Buonconsiglio, unde din 12 iulie până în 12 noiembrie este deschisă marea expoziţie curatoriată de Vicenzo Farinella şi Franco Marzatico, dedicată acestui singular exponent al Renaşterii italiene. Este o ocazie extraordinară de a reitera viaţa şi activitatea artistică a acestui maestru excentric şi fantezist, a cărui familie era originară din Trento.

Dosso şi Battista Dossi, Beţia

Pictor de curte. Născut lângă Mirandola şi format în Emilia, Veneţia şi Roma, Giovanni di Niccolo Luteri, zis Dosso Dossi, a devenit, la începutul secolului al XVI-lea, pictorul favorit al Ducilor de Ferrara şi a trăit şi a lucrat la Curtea lor practic întreaga viaţă, îndepărtându-se numai de două ori pentru a merge la Pesaro, la Eleonora ducesă de Urbino, şi la Trento în serviciul lui Bernardo Cles. Dosso Dossi a fost deci un autentic „pictor de curte”, şi în subiectele sale sacre şi profane a realizat întotdeauna compoziţii rafinate şi aerate, animate de invenţii bizare, de ironie şi chiar de un sincer divertisment.

Războinic

Dedicată lui Doso Dossi şi fratelui său Battista, expoziţia este articulată în cinci secţiuni şi gândită nu numai pentru a clarifica problemele colaborării dintre cei doi fraţi la Castelul Buonconsiglio, dar şi pentru a aprofunda cercetarea producţiei lor picturale înainte şi după convocarea la şantierul din Trento. Totul, în lumina noilor şi importantelor documente descoperite recet în arhive.

Sala Grande

Expoziţia etalează picturi importante provenind de la Ufizi, de la Palazzo Pitti, din Galeria Estense din Modena, din Pinacoteca Naţională din Ferrara, din Brera, din Galeria Borghese şi de la Fundaţiile Longhi din Florenţa şi Cini din Veneţia. Dar capodopera ce nu trebuie ratată provine de la Castelul Regal Wawel din Cracovia: Giove pittore di Farfalle (Zeus pictor al fluturilor), un tablou cu subiect enigmatic şi cu o istorie rocambolescă.

Sfântul Ieronimus

Opera este una dintre complexele picturi alegorice şi esoterice care erau la modă la Curtea din Ferrara în prima parte a secoluluial XVI-lea, când erau găzduiţi acolo literaţi iluştri printre care se distingea Ariosto. Opera este plină de simboluri şi mesaje care duc în planul al doilea chiar frumuseţea figurilor sau a peisajului.

Zeus, pictor al fluturilor

Zeus, recongnoscibil după săgeata de la picioarele sale, pictează fluturi pe o pânză. Fluturele este simbolul volatilităţii gândului, tot aşa cum curcubeul care apare în spatele şevaletului este emblema evanescenţei ideii. Artistul sugerează că, la fel cu pictura, orice creaţie are nevoie de o idee inspiratoare, legată de un concept universal. Haina roşie formează o pată de culoare puternică căreia îi răspunde pânza în acelaşi ton pe care stă Mercur, al doilea personaj, plasat în centrul compoziţiei. Şi atributele acestuia sunt vizibile. Zeu al comerţului, Mercur este aici intermediarul între lumea lui Zeus şi cea a ideii, simbolizată de Virtutea aflată în partea dreaptă. Este de subliniat ideea inedită de a-l prezenta pe Zeus ca pe un artist în timpul lucrului. Opera, potrivit părerii lui Vicenzo Farinella, a fost realizată la cererea lui Alfonso I d’Este şi pare a fi o identificare simbolică a Ducelui cu Zeus.

Înţelept cu echer şi glob

O vizită la „Magno Palazzo”, corpul ridicat în secolul al XVI-lea al Castelului Buonconsiglio, oferă posibilitatea de a admira importante capodopere în frescă. Începând cu Loggia del Romanino, numită aşa după frescele cu scene mitologice, biblice, profane şi cu subiecte din istoria romană ale celebrului pictor din Brescia, care a lucrat şi la Sala Udienze. Operele lui Dosso Dossi şi ale fratelui Battista se găsesc în Sala Grande, unde poate fi admirată friza în frescă ce se desfăşoară imediat sub plafon pe tot perimetrul sălii, în Sala del Camin nero, în Bibiliotecă, în Camera degli Scarlatti şi în Stua della Famea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.