Dr. Radu Țincu: „Un pacient cu infarct miocardic nu poate aștepta o rectificare bugetară” / „Situație rușinoasă și pentru România și pentru sistemul de sănătate”

Ministrul interimar al Sănătății a anunțat recent că a găsit o soluție de avarie: acoperă deficitul de aproape 100 de milioane de lei, bani necesari pentru salarii și cheltuieli materiale în luna octombrie cu sume luate de la alte programe esențiale, precum HIV/SIDA, Mama și Copilul și Tranfuzii. Și acoperirea acestor programe va trebui rezolvată de urgență. Pentru lunile noiembrie și decembrie este însă nevoie de rectificare bugetară.

Invitat la Punctul Roșu în Sănătate Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, șeful secției de ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca a declarat că este o situație rușinoasă și că nu ar fi trebuit să ajungem în situația în care nu mai există bani, în ciuda faptului că se știa că în august-septembrie au loc de obicei rectificări bugetare în sănătate.

Prof.Univ.Dr. Radu Țincu: „Rectificarea bugetară poate fi adoptată prin Parlament”

„Este o situație regretabilă, situație pe care în mod normal nu ar fi trebuit să o trăim, suntem într-o țară europeană, în Capitala unei țări europene, în 2026, nu ar fi trebuit să ajungem în situația în care nu mai există bani, știind că în ultimii ani au fost rectificări destul de frecvente în această perioadă, rectificări bugetare care erau anticipabile.

Înțeleg contextul politic, înțeleg situația și imposibilitatea Guvernului interimar de a adopta această rectificare bugetară însă există posibilitatea ca ea să fie adoptată prin Parlament, din punctul meu de vedere trebuia anticipat că există o astfel de necesitate și trebuia demarate procedurile pentru adoptarea prin Parlament a acestei rectificări astfel încât să nu existe niciun fel de risc pentru pacienți”, a explicat Prof. Țincu.

Urgența urgenței sau când cazurile critice nu pot aștepta

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a explicat că, dacă pacienții cronici mai pot aștepta câteva zile până când să primească acces la diferite servicii de sănătate publică, atuci când este vorba despre urgențe lucrurile sunt mult mai clare.

„Un pacient cu infarct miocardic, un pacient cu embolie pulmonară, un pacient care are nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență nu are cum să aștepte o rectificare bugetară, trebuie să primească ajutor în acele momente pentru că peste câteva ore este prea târziu pentru el.

ATI-ul sigur că are finațare prin programele prioritare și acestea au fost bugetate la începutul anului, însă atunci când vorbim de ati vorbim de pacient critic. Pacientul critic, ca să ajungă în ATI are nevoie obligatorie de celelalte două componente: ambulanță, SMURD, prespital și unitatea de primiri urgențe.
Nu o să ajungă niciun pacient să beneficieze de serviciile de ati dacă aceste două structuri sunt disfuncționale din cauza lipsei de finanțare”, a spus medicul.

Cheltuieli imposibil de previzionat. Adresabilitatea diferă mult de la un spital la altul

Situațiile de rectificare bugetară sunt absolut normale, spune Prof. Țincu. Nu pot fi însă făcute previziuni matematice pentru anumite sectoare ale sănătății pentru că situația poate să fluctueze foarte mult.

„În anumite spitale evident că fondurile se vor termina mult mai repede, pentru că ele nu deservesc doar populația din arealul geografic al spitalului ci deservesc întreaga țară.

Vă dau un exemplu, în primele 6 luni ale acestui an Spitalul Floreasca a tratat 40% pacienți care nu aveau domiciliul în București și Ilfov. Deci în momentul în care preiei pacienți din aproape jumătate de țară este clar că vei termina fondurile mai repede și vei avea nevoie de suplimentare printr-o rectificare bugetară”, a precizat acesta.

„Situația este rușinoasă și pentru România și pentru sistemul de sănătate. Nu putem să avem pretenția unor idealuri europene în contextul în care nu putem emite un act administrativ de a crește bugetul pentru sănătate”, mai spune medicul.

Cum trebuie construită legea pacientului aflat deasupra resurselor terapeutice?

În România nu avem legislație clară în ceea ce privește îngrijirea pacientului aflat deasupra resurselor terapeutice. În opinia Prof. Univ. Dr. Radu Țincu consideră că aducerea unui pacient care nu are șanse de supraviețuire într-o secție de terapie intensivă înseamnă în primul rând o lipsire de demnitate a pacientului.

„Nu întotdeauna terapia intensivă aduce beneficii unui pacient aflat în fază terminală, toate studiile ne spun că, dimpotrivă,o terapie intensivă excesivă aduce mai multe prejudicii, neajunsuri și traume atât pacientului dar și familiei care trebuie să suporte cumva tot acest chin al ultimelor zile de terapie intensivă”, a explicat acesta.

Avem nevoie de o lege a paliației în România

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a explicat și că trebuie să avem servicii de paliație foarte bine puse la punct, în care pacientul are nevoie, pe lângă îngrijirea medicală de suport emoțional și spiritual.

De ce anume ar trebui să țină cont o lege a paliației în România, despre efectele lipsei de finanțare din sistem, dar și despre cazurile grave de tineri dependenți de droguri internate pe secția de ATI-Toxicologie a Spitalului Floreasca din Capitală veți afla mai multe duminică, pe cotidianul.ro. Interviul integral va putea fi urmărit și video pe pagina de YouTube Cotidianul.