Dreapta din Lituania, învinsă de propriile măsuri de austeritate

Coaliţia opoziţiei de stânga este la un pas de a forma noul guvern al Lituaniei, după câştigarea şi a celui de al doilea tur al alegerilor parlamentare. Primul tur a avut loc pe 14 octombrie. Austeritatea a îngropat şansele dreptei aflată la putere, însă nu şi ultinele. Preşedinta Dalia Grybauskaite, fost comisar european si admiratoarea a lui Margaret Thatcher, este cea care va alege premierul. Ea cea care îi trăgea de urechi pe politicienii români când a venit în vizită la Bucureşti în septembrie şi îi avertiza să înceteze “agitaţia politică”, pentru ca aceasta a afectat absorbţia fondurilor europene din ţara noastră. S-a demonstrat ca fosta comisăreasă a fost un mesager al Bruxelles-ului.

Premierul de dreapta Andris Kubilius, liderul partidului Patria, a pierdut alegerile în faţa stângii ca urmare a programului dur de austeritate început încă din 2008. Kubilius a decis reducerea pensiilor cu 11%, îngheţarea salariilor bugetarilor timp de doi ani, reducerea concediilor de maternitatea plătite, majorarea TVA, sporirea taxelor la alcool şi produse farmaceutice, reducerea cu 30% a cheltuielilor bugetare. Ulterior, salariile bugetarilor au fost reduse.

Toate acestea au dus la victoria Partidului Social-Democrat şi a Laburiştilor, conduşi de un milionar de origine rusă, Viktor Uspaskici. Formaţiunile se află în negocieri cu naţionaliştii conduşi de fostul preşedinte Rolandas Paksas, singurul şef de stat din UE destituit în urma votului popular, în 2005. Coaliţia de stânga promite să înlocuiască impozitul unic de 21% (coborât de Kubilius de la 24%) cu unul progresiv, este pusă sub semnul întrebării şi taxa plătită de companii (acum de 15% sau de 5% pentru micile afaceri). Stânga lituaniană îşi propune şi revitalizarea relaţiilor cu Federaţia Rusă.

Analiştii privesc cu oarecare surprindere victoria stângii, deoarece, după cura de austeritate, printre cele mai dure din Europa, economia şi-a revenit şi a înregistrat în acest an o creştere de 5,8%. Doar Estonia a mai depăşit această creştere în cadrul UE.

Revenirea lituaniană este însă un caz special. Este vorba despre o economie foarte mică şi aflată în vecinătatea unor economii extrem de puternice, precum Suedia sau Finlanda, care i-au fost mereu aproape. Nu în ultimul rând, se aplică şi un principiu valabil în toate fostele state socialiste supuse austerităţii draconice şi capitalismului total dereglementat, enunţat de Lars Christensen, analist şef al Danske Bank: “Cred că majoritatea balticilor au trăit si vremuri mai grele, când stăteau la coadă pentru hârtie igienică, în perioada sovietică.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.