Drepturile românilor de peste Prut în balanța CEDO

Strădaniile celui de-al doilea stat românesc, recunoscut pe plan internațional ca Republica Moldova, de a se elibera din matricea sistemului justiției sovietice ne apar cu adevărat notabile și prin recentul proiect de evaluare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului versus Republica Moldova, realizat de un colectiv de specialiști sub coordonarea președinților Curții Supreme de Justiție și a Institutului Național al Justiție de la Chișinău, Mihai Poalelungi și, respectiv, Diana Sârcu. Un proiect cu suport financiar din partea Consiliului Europei pentru susținerea reformei justiției penale în Republica Moldova, finanțat de guvernul Danemarcei.

Trebuie dintru început observat că mai largul colectiv de autori (Mihai Poalelungi, Lilia Grimalschi, Stas Splavnic, Diana Sârcu, Alexandra Nica, Olga Dorul), prin concluziile și comentariul special al președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, și-a asumat dificila misiune de a conștientiza corpul magistraților asupra obligației de fidelitate față de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un demers deloc facil, dacă avem în vedere că la Chișinău unii, nu puțini și nu lipsiți de importanță, operează cu un dublu standard și ierarhizat al loialității.

Drepturi și libertăți fundamentale ignorate, știrbite ori suprimate

Realizarea în premieră a unei priviri analitice asupra a 196 de hotărâri și 39 de decizii ale CEDO versus Republica Moldova, din perioada 13 decembrie 2001 – 5 iulie 2016, ne oferă tabloul a tot atâtea drame, căci despre ce altceva poate fi vorba, când oamenii și-au căutat dreptatea la instanța supranațională în cazuri de: „anchete inefective, morți suspecte, suicide controversate, agresiuni violente, erori letale ale poliției, omoruri comise de forțe pacificatoare, tratamente inumane și degradante prin aresturile și penitenciarele din fosta Uniune Sovietică, tortură, maltratare la momentele reținerii ori în detenție, lipsa asistenței medicale, lipsa motivelor relevante și întemeiate pentru detenție, detenții ilegale, ingerințe în drepturile avocatului, lipsa accesului la dosarul cauzei, omisiunea audierii martorilor, neexecutarea hotărârilor judecătorești, revizuiri abuzive, condamnări ilegale, violarea domiciliului, a secretului comunicațiilor private, descinderi nocturne fără autorizație“?

Războiul statului cu identitatea națională și religioasă

Ne reține atenția, în mod cu totul aparte, registrul faptelor autorităților statului împotriva dreptului la identitate, la libertatea de conștiință și la liberă exprimare. În acest sens, CEDO a admis mai multe acțiuni privind: „refuzul de a recunoaște identitatea românească și impunerea unei alte etnii, sterilizare forțată, refuzul recunoașterii Mitropoliei Basarabiei, refuzul înregistrării Bisericii, îngrădirea libertății de manifestare a religiei, sancționarea opiniilor exprimate în presă ca fapte de defăimare, îngrădirea libertății de întrunire“.

Chiar și numai faptul de a inventaria tabelar hotărârile CEDO versus Republica Moldova este meritoriu, fiindcă, în acest fel, sunt scoase la lumină realități de neocolit, despre care altfel nu am fi aflat pe bază de probe validate de o instanță internațională a drepturilor omului.

Valorile Convenției Europene – prima idee din crezul judecătorilor

Despre însemnătatea lucrării lansate la 29 iunie 2017, Tudor Panțîru* (judecător al Curții Constituționale de la Chișinău și fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului) spunea: „Republica Moldova nu își poate permite luxul de a rămâne ancorată în mentalitatea juridică a trecutului sovietic. Fără respectarea preeminenței dreptului și a principiului garantării drepturilor fundamentale, nu sunt posibile progresul economic și bunăstarea societății. Tot așa cum, fără schimbarea mentalității judecătorilor, nu se poate vorbi, în fond, despre reformele judiciare. O minte distorsionată de convingeri și deprinderi contrare valorilor Convenției va căuta și găsi interpretări eronate până și în cazul legilor ireproșabile“.

Credem că nu vom greși, recomandând acest crez și autorilor trecuți, prezenți și viitori ai neterminatei reforme a Justiției din România.

* Tudor Panțîru (n. 6 octombrie 1951, Baraboi, Dondușeni), jurist și politician român din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994) și membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României în legislatura 2008-2012. În anii 1992-1996 a fost ambasador și reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU. Începând cu anul 2002, este judecător internațional la Curtea Constituțională din Bosnia și Herțegovina.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Aurel I. Rogojan 248 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.