După ANI, şi Curtea supremă îl protejează pe Ponta?

Miercuri seara în cadrul confruntării de la postul B1 TV, Victor Ponta i-a dat lui Iohannis o replică mincinoasă în care a implicat şi judecători de la ÎCCJ. Joi nu a existat nicio reacţie de la judecătorii celei mai înalte instanţe din România.

Punctul de plecare

În prima treime a confruntării de la postul B1 Tv, a avut loc, la un moment dat, următorul schimb de replici între cei doi candidaţi la preşedinţie:

Klaus Iohannis:Eu cred că nu este bine pentru România să fie preşedintele României domnul Victor Ponta (…) Şi în calitatea mea de profesor cred că este totuşi o foarte mare problemă dacă un elev copiază. Dacă cineva care îşi scrie lucrarea de doctorat copiază, mi se pare o problemă proporţional mai mare şi se numeşte plagiat. Oriunde în lume cineva care este prins, cineva dintre politicieni care este prins că a copiat şi nu numai trei rânduri şi a plagiat este obligat prin clasa politică să se retragă din politică. La noi unul dintre aceştia doreşte să fie preşedintele României.

Victor Ponta: Eu aş vrea să vorbesc foarte mult despre români. Nu atacuri la persoană. Eram pregătit pentru atacurile domnului Iohannis (…) Domnule Iohannis, despre plagiat vreau să spun următorul lucru: eu m-am dus la ÎCCJ, care mi-a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Dumneavoastră aţi fugit de ÎCCJ, pentru a vă judeca apropo de ANI şi candidaţi. Eu nu aş fi candidat în locul dumneavoastră. Eu am o decizie definitivă şi irevocabilă – e o diferenţă fundamentală între noi.

4 minciuni dintr-o lovitură

În cele 78 de cuvinte din replica dată, Victor Ponta a spus 4 minciuni. Le enumerăm în ordine inversă, începând cu cele mai …mici:

1. „Eu m-am dus la ÎCCJ”. Niciun cetăţean din România, fie el şi prim-ministru nu se duce la o instanţă când vrea el, ci când are un termen de judecată.
2. „Dumneavoastră aţi fugit de ÎCCJ, pentru a vă judeca apropo de ANI şi candidaţi”. Aici avem chiar 3 în 1 munciuni. În primul rând este valabilă explicaţia de la punctul 1, termenele sunt decise de instanţă, nu de părţi. Nu a existat până în prezent vreun termen la ÎCCJ deci Iohannis nu avea cum să „fugă”, adică să nu se prezinte sau să ceară amânare. La primul termen anunţat, 18 noiembrie, nu se judecă nimic pe fond; se decide dacă se respinge recursul ANI – şi în acest caz nu se va mai judeca niciodată ceva în dosarul respectiv, sau dacă se admite recursul, şi abia în acest caz se dă un alt termen (cu prezenţa părţilor) în care reîncepe judecata pe fond.
3. Cât timp nu există o decizie definitivă – regula este valabilă pentru orice persoană care se află în proceduri judiciare – dreptul constituţional de a candida nu este afectat.
4. „ÎCCJ mi-a dat sentinţă definitivă şi irevocabilă”. În realitate, Victor Ponta NU are nicio sentinţă definitivă. Pentru că nu a fost niciodată trimis în judecată pentru plagiat. Pe 17 martie 2014, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă (fie lipsa calităţii procesuale, fie plângerea a fost tardivă, fie exista unui alt viciu de procedură) contestaţia înaintată de Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Augustin Ofiţeru faţă de decizia de neîncepere a urmăririi penal (NUP) dată de procurori sesizării lor din 2012 privind plagiatul lui Ponta. Deci nu a fost o judecată pe fond, nu a existat vreun proces în care Victor Ponta să fie în banca acuzaţilor. (Juristul Ponta ar fi trebuit să ştie în sentinţele penale sunt doar definite, nu şi irevocabile. Doar în civil sentinţele sunt şi irevocabile – n.a.).

De ce tace ÎCCJ ?

Minciuna de la punctul 4 este deosebit de gravă. Nu este o minciună „obişnuită”, când cineva spune că a făcut ceva şi în realitate nu a făcut, sau spune că nu a comis ceva şi în realitate a comis. Nu este o minciună spusă la o şuetă sau într-un banal talk-show, unde se mai spun vrute şi nevrute. Este o minciună în care Victor Ponta a implicat judecători de la cea mai înaltă instanţă din România, spusă de primul-ministru al unei ţări într-o confruntare în candidaţii calificaţi în finala alegerilor prezidenţiale. Era de aşteptat ca pe parcursul zilei de joi, ÎCCJ să remită un comunicat presei prin care să pună lucrurile la punct. Să restabilească adevărul. Inexplicabil, nu a existat niciun comunicat. Dacă nici vineri ÎCCJ nu ia poziţie faţă de afirmaţiile premierului, în acest caz se poate spune că îl protejează pe Victor Ponta. Să ne amintim, nu mai departe de vineri 8 ianuarie, judecătorii de la BEC (de asemenea magistraţi de la ÎCCJ) au reacţionat la o minciună spusă de ministrul de externe Titus Corlăţean, minciună în care au fost implicaţi toţi membri BEC, şi au remis, chiar şi la orele 23.59 un comunicat de presă în care clarificau situaţia şi arătau că Titus Corlăţean a denaturat realitatea.

Precedentul ANI

Nu este singura situaţie în care candidatul alianţei PSD-PC-UNPR este protejat. Victor Ponta (în această speţă şi soţia sa, Daciana Sârbu) a comis fals în declaraţii, în ceea ce priveşte declaraţiile de avere depuse din 2010 şi până în prezent. Concret, Victor Ponta nu a trecut în declaraţiile sale de avere şi bunurile şi pasivele soţiei sale, Daciana, deşi legea prevede expres acest lucru şi există şi un articol din Codul Penal care sancţionează astfel de omisiuni. ANI este imposibil să nu fi verificat în ultimii 5 ani declaraţiile de avere ale lui Victor Ponta. Mai ales că au existat două etape din cariera sa, accederea în funcţia de prim-ministru şi candidatura la preşedinţia României, situaţii în care verificarea se face în regim de urgenţă. Deşi încă din 24 septembrie Cotidianul.ro (şi ulterior şi alte medii de informare) a semnalat încălcarea legii de către soţii Ponta, iar în prima decadă a lunii octombrie, vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a sesizat oficial ANI, Horia Georgescu şi echipa sa au închis ochii şi nu au schiţat niciun gest.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.