Economia României a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026. Concordia avertizează că motorul consumului s-a oprit

Economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit unui raport publicat de Confederația Patronală Concordia. Consumul populației a devenit o frână pentru economie, industria continuă să aibă probleme, iar piața muncii dă semne de răcire. În același timp, inflația a început să scadă, iar deficitul bugetar se află pe o traiectorie mai bună. 

Raportul „România, la jumătatea anului 2026” descrie o economie afectată simultan de probleme interne și de șocuri externe. Printre factorii interni se numără politica fiscal-bugetaă restrictivă și incertitudinea politică. La acestea s-au adăugat tensiunile din Orientul Mijlociu, care au împins în sus prețurile la combustibili, gaze și fertilizanți.

Consumul populației, care a susținut mult timp creșterea economică, a avut în primul trimestru o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la PIB. Variația stocurilor a avut un impact negativ și mai mare, de 2,5 puncte procentuale. Investițiile, exporturile nete și consumul administrației publice au compensat doar o parte din declin. Construcțiile au fost una dintre puținele zone cau au susținut economia. În schimb, comerțul, inclusiv HoReCa, IT&C și stranzacțiile imobiliare au avut contribuții negative la creștere.

Industria românească nu a beneficiat nici de îmbunătățirea observată în Zona Euro. Concordia indică printre cauze costurile ridicate cu energia și schimbările fiscale frecvente. Vânzările cu amănuntul au continuat, la rândul lor, să scadă, ajungând în iunie la un declin anual de 7,3%.

„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

Inflația a coborât, iar deficitul bugetar s-a redus

Inflația a rămas ridicată în prima parte a anului și a depășit temporar pragul de 10%. Maximul a fost de 10,9%. Scumpirea carburanților, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a avut o contribuție importantă.

Situația s-a schimbat din iulie. Rata anuală a inflației a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă. BNR estimează o apropiere de 6% până la finalul anului.

Concordia avertizează însă că presiunile asupra prețurilor nu au dispărut. Eliminarea plafonării gazelor naturale și a plafonului aplicat adaosului comercial la alimente ar putea aduce noi creșteri. Organizația susține eliminarea acestor intervenții și consideră că problema prețurilor la energie trebuie rezolvată prin creșterea producției interne la costuri competitive.

Veștile sunt mai puțin bune și în cazul deficitului bugetar. Acesta ajunsese la 2,34% din PIB la sfârșitul lunii iulie. Ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB.

Raportul precizează că România are șanse mari să se încadreze în țintă, dacă nu apar noi derapaje de cheltuieli. Concordia arată însă că problema finanțelor publice s-a acumulat în timp, după ce cheltuielile statului au crescut mult mai rapid decât veniturile.

Piața muncii se răcește, iar salariile cresc mult mai lent

Încetinirea economiei începe să se vadă și pe piața muncii. Numărul salariaților a continuat să scadă în primul semestru.

Raportul mcroeconomic indică o rată a șomajului de 6,8% în aprilie și iunie, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Creșterea anuală a salariului mediu net a încetinit, în același timp, la 3,5% în iunie. În ultimii trei ani, ritmurile de creștere fuseseră de 10-20%.

Și mediul privat a pierdut din viteză. Salariile din sectorul privat au crescut cu 5% în iunie 2026, față de 8,8% în aceeași lună din 2025. În sectorul public, dinamica anuală era negativă, de -1,8%.

Scăderea salariului real a afectat consumul. Raportul arată o legătură directă între deteriorarea puterii de cumpărare și declinul vânzărilor din retail. O revenire a consumului depinde atât de salariile reale, cât și de refacerea încrederii populației. Datele arată și o concentrare puternică a veniturilor în zona salariilor mici și medii. Aproximativ 58% dintre angajați aveau salarii nete sub 4.100 de lei, potrivit datelor pentru septembrie 2025 analizate în raport. Doar 8% câștigau peste 9.400 de lei net.

Costurile cu energia și deficitele pun presiune pe competitivitate

Concordia atrage atenția și asupra pierderii treptate a avantajelor competitive ale României. Costul forței de muncă rămâne printre cele mai mici din UE, dar diferența față de alte state se reduce. În ultimul deceniu, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale creșterea productivității, potrivit analizei. În paralel, firmele se confruntă cu costuri tot mai mari pentru energie. După eliminarea plafonării pentru persoanele juridice, prețul gazelor plătit de companiile românești este estimat să se apropie de nivelurile din Germania și Austria. Raportul consideră că această evoluție poate afecta în special industriile în care gazul reprezintă o parte importantă din costuri.

Peste aceste probleme se suprapun așa-numitele „deficite gemene”. Deficitul de cont curent este aproape de 8% din PIB și rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană. Deficitul bugetar, deși în scădere, continuă să fie ridicat.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale citate de Concordia, România va rămâne la sfârșitul lui 2026, din perspectiva celor două dezechilibre, mai aproape de economii precum Egipt, Columbia sau Brazilia decât de partenerii săi europeni.

„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, a declarat Iulian Lolea, economist șef al Confederației Patronale Concordia.