La 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, economia națională a înregistrat progrese semnificative, dar și provocări care încă necesită o abordare sistematică. Într-o analiză realizată de Banca Națională a României (BNR), sunt evidențiate atât realizările economice, cât și domeniile care au nevoie de atenție pentru a putea asigura o dezvoltare durabilă. Iată o privire obiectivă asupra celor opt aspecte foarte bune și celor opt mai puțin bune care definesc economia României la acest moment.
Opt aspecte foarte bune
Apropierea structurii economice de Uniunea Europeană
România a făcut pași importanți în alinierea structurii economice cu standardele UE. Contribuțiile industriei și serviciilor la PIB s-au echilibrat semnificativ față de agricultura care, deși mai mică ca pondere, rămâne o zonă cu avantaje comparative pentru economia românească.
Creșterea capitalului românesc
După o perioadă de dependență semnificativă de investițiile externe, companiile cu capital românesc au devenit o forță tot mai importantă pe piața internă. Acest lucru reflectă o încredere tot mai mare în potențialul antreprenorial local.
Sectorul energetic competitiv
România beneficiază de un avantaj major în domeniul energiei, având cel mai scăzut grad de dependență energetică din regiune. Aceasta poate fi o resursă esențială pentru viitor, în contextul crizelor energetice globale.
Creșterea economică constantă
Chiar dacă au existat fluctuații, economia României a avut o creștere economică mai rapidă decât media UE, iar acest lucru s-a reflectat în standardul de viață al cetățenilor.
Infrastructura în dezvoltare
În ciuda unor decalaje, fondurile europene au sprijinit dezvoltarea infrastructurii naționale, în special în domeniile transporturilor și energiei, având un impact direct asupra conectivității și competitivității economiei.
Reducerea economiei informale
Economia informală a scăzut constant, semnalând o oficializare a veniturilor și o integrare mai bună a pieței de muncă, ceea ce contribuie la consolidarea stabilității economice pe termen lung.
Diversificarea exporturilor
România a reușit să își diversifice produsele exportate, atingând un nivel mai înalt de complexitate în structura exporturilor, ceea ce indică o economie din ce în ce mai sofisticată și capabilă să producă bunuri cu valoare adăugată ridicată.
Disciplinele financiare îmbunătățite
Sectorul privat românesc s-a consolidat, iar disciplina financiară s-a îmbunătățit semnificativ, cu o scădere a companiilor aflate în dificultate financiară, ceea ce a contribuit la creșterea încrederii în stabilitatea economică a țării.
Opt aspecte mai puțin bune
Ponderea încă mare a agriculturii
Deși agricultura rămâne un sector cu avantaje comparative, aceasta reprezintă în continuare o parte importantă din PIB-ul național, iar acest lucru poate indica o lipsă de diversificare economică, limitând astfel posibilitățile de creștere pe termen lung.
Creșterea inegalităților regionale
Deși au fost realizate progrese, diferențele între regiunile din țară rămân semnificative, cu zonele din sud și estul țării care se află mult în urmă în comparație cu regiunile vestice și capitalele economice.
Dependența de fonduri europene
Economia României depinde în continuare semnificativ de fondurile europene, iar o eventuală reducere a acestora ar putea crea provocări serioase în menținerea ritmului de dezvoltare.
Ineficiență în implementarea reformelor
Deși au existat progrese în anumite domenii, implementarea reformelor în administrația publică și în sectorul privat este uneori lentă și ineficientă, ceea ce afectează competitivitatea economică a țării.
Sistemul educațional sub performanțele UE
Educația românească nu reușește să formeze suficienți specialiști în domenii-cheie precum tehnologia și științele aplicate, ceea ce poate pune în pericol sustenabilitatea creșterii economice pe termen lung.
Rata mare a corupției
Deși s-au făcut progrese, corupția rămâne o problemă majoră în administrație și în sectorul public, ceea ce continuă să afecteze încrederea investitorilor și eficiența guvernamentală.
Infrastructura insuficient dezvoltată în anumite domenii
În timp ce au fost făcute îmbunătățiri, infrastructura rutieră și feroviară rămâne insuficient de dezvoltată în anumite zone ale țării, iar acest lucru împiedică creșterea eficienței economiei.
Risc de „capturare” politică
Economia românească se confruntă cu un risc semnificativ de influență politică excesivă asupra deciziilor economice, ceea ce poate duce la ineficiențe și la creșterea riscurilor pentru investitori.
În concluzie, România a făcut progrese importante în ultimii 16 ani, dar este clar că pentru a asigura un viitor economic sustenabil și competitiv, vor trebui implementate reforme structurale mai profunde. Îmbunătățirea infrastructurii, reducerea inegalităților regionale și dezvoltarea unei economii mai diversificate vor reprezenta provocări majore în anii ce urmează.
Observ (re)apariția unor mizerii tip „Eu sunt sătul, tu ești flămând, dar renunță la mâncare și susține-mă ca să-mi umplu burta și mai mult”.
Pensionarii, mai ales, sunt înjurați cu spume de „liberalo-progresiști” fiindcă nu votează îndeajuns de mulți (!) cu cei care le-au redus constant puterea de cumpărare, fiindcă prin acest sacrificiu ar împinge țara înainte.
Serios?
Dacă marile companii străine, la care adăugăm firmele „de partid” și cele ale „serviciilor”, fură tihnit din avutul public, în timp ce tu colectezi la buget sub 1/3 din sumele posibile, asta e temelia unui viitor strălucit pentru nepoții acelor pensionari?
„Cine nu votează cu cel care-i ia, ci cu cel care-i dă, e un idiot neșcolit și fără dinți, cu gândul numai la burdihan”?
„Pleava societății”, vorba unui sfertodoct cu tupeu cât munții de gunoi de la Pata Rât?
Spre deosebire de cei care-i înjură pe bătrâni și pe săraci, indivizi geniali, euroatlantiști, cu burțile mereu goale, care trăiesc modest ca să aibă bugetul bani și viitorul să ne ia ochii, nu-i așa?
De ce le spune „provocari” ? Sunt esecuri si trebuie sa l-i se spuna ca atare…..
Ha, ha! Uamini buni, nu mai publicaț’ bazaconii din eștia! Râd ș’ curșili di noi!…Comparaț’ pondiria iconomiei românești în iconomia globală ante ș’ post dec. ‘89 ș’ viț’ vidia pi Ucigă-L Tuaca în tuată spenduaria lui!..
În colhoz pe Dealu-Mare
Cine fura acela are..
Depinde cu ce indicatori se lucrează. Indicatorii BNR sunt cam croiți electoral. Ar fi bine să fie bine. Numai că BNR nu vrea să dea seama de propriile erori și eșecuri. Și de nevoia schimbării.
Cea mai mare tragedie din istoria modernă a României. Apartenența la UIE.