Emil Constantinescu în The Guardian: O problemă stringentă a Europei – condiţiile de locuit

Ziarul londonez „The Guardian” publică azi un articol semnat de preşedintele Emil Constantinescu în calitate de membru în Consiliul Director Internaţional al Habitat for Humanity. Puteţi citi articolul în limba engleză aici.

O problemă stringentă a Europei: condiţiile de locuit

În toată istoria umanităţii, adăpostul a reprezentat o nevoie primară pentru toată lumea. La nivelul cel mai de bază, este vorba doar de un acoperiş şi patru pereţi, unde suntem în siguranţă şi avem hainele uscate. În acelaşi timp, un adăpost adecvat oferă mult mai mult decât un acoperiş. Acesta este o piatră de temelie pe care se poate construi o societate şi o viaţă sănătoasă şi productivă. Aşa cum noi ne reconstruim democraţia într-o ţară din sud-estul Europei, după un regim totalitar, am convingerea că reconstruirea caselor noastre şi a comunităţilor, atât fizic cât şi social, trebuie să fie o piatră de temelie a eforturilor noastre, tot aşa cum a fost temelia îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor, a integrării sociale şi a dezvoltării în multe părţi din Europa de vest. În pofida creşterii recente a PIB-ului în România, ca urmare a aderării la UE, se estimează că 40 la sută din locuinţele urbane moştenite din perioada comunistă sunt de proastă calitate, din materiale prefabricate cu infrastructură şi utilităţi învechite, în timp ce condiţiile de locuire din mediul rural sunt de multe ori şi mai rele. Deşi s-au construit multe locuinţe noi inclusiv în mediul rural, 40 la sută din cetăţenii noştri nu au baie proprie, şi ne confruntăm cu o problemă gravă de supraaglomerare din cauza lipsei mijloacelor de locuinţe pentru tineri. După cum am văzut recent, nici Europa de vest nu este scutită de problematica locuinţelor, deoarece vedem, în mod similar, tânăra generaţie luptându-se pentru a obţine locuinţe la preţuri accesibile. În timp ce sectorul locuinţelor continuă să simtă impactul crizei financiare şi economice, veniturile europenilor sunt în scădere, costurile de trai cresc, de asemenea şi preţul energiei, iar populaţia îşi pierde unele beneficii şi subvenţii. În România ne confruntăm cu provocări suplimentare: un număr mare de locuinţe în paragină, cu proprietari săraci sau cu un „capital negativ”, inundaţii frecvente şi dezastre naturale, un procent foarte mare de utilizare a energiei în clădiri, şi cu schimbări în plan social care nu sunt încă ceea ce am îndrăznit să sperăm în decembrie 1989.Procesul nostru recent de tranziţie de la o economie la comandă la o economie de piaţă a influenţat în mare măsură situaţia locativă actuală din România. În trecut, problematica locuinţelor în est era percepută ca un drept al tuturor, oferit de către stat. Într-o economie de piaţă occidentală, în timp ce o mare parte a fondului de locuinţe a fost dezvoltat cu un obiectiv social, locuinţele par acum să fie în mare măsură tratate ca o marfă care urmează să fie cumpărată şi vândută. şi în România locuinţele au devenit o marfă. Privatizarea în masă la începutul anilor 1990, a locuinţelor proprietate de stat în beneficiul chiriaşilor la preţuri extrem de scăzute sau gratuit a fost o decizie bună. Într-un deceniu, proprietatea sectorului public de locuinţe s-a redus la doar 5 procente din fondul locativ, nelăsând însă în locul lor nici un mecanism eficient de locuinţe sociale.În România, noii proprietari de case nu erau pregătiţi să-şi asume responsabilitatea pentru apartamentele lor din blocurile neglijate cu structura slăbită, şi nici nu aveau mijloacele financiare, juridice sau sociale pentru a se ocupa de aceste lucruri. Acest fapt a contribuit la o deteriorare rapidă a caselor şi la o proliferare a proprietarilor săraci care trăiesc, în mare parte, în condiţii inacceptabile. În plus, numărul de persoane fără adăpost este în creştere ca urmare a evacuărilor efectuate de societăţile privatizate, care nu sunt dispuse să tolereze restanţe mari la plata utilităţilor sau evaziunea fiscală prin neplata impozitelor pe proprietate.Odată cu criza actuală din Europa, problema locuinţelor a ajuns din nou în prim-planul agendei politice. În Marea Britanie, am înţeles că există o dezbatere având ca subiect dacă statul ar trebui să promoveze calitatea de proprietar al caselor sau să ofere sprijin pentru închirierea locuinţelor sociale. Am rămas cu întrebarea: care ar fi echilibrul pentru o politică eficientă de locuinţe pentru toţi şi de ce unele culturi aspiră la calitatea de proprietar, în timp ce alte naţiuni, cum ar fi Austria, oferă condiţii decente de locuit şi au o rată scăzută a proprietăţilor. Cred că transformările durabile apar numai atunci când ne asumăm responsabilitatea colectivă şi ne implicăm într-un efort comun. Cred că valorile pe care le reconstruim sunt la fel de importante ca şi cărămizile sau blocurile. Am fost atras recent de activitatea pe care o desfăşoară Habitat for Humanity în România şi în Europa, deoarece aceasta se bazează pe reconstruirea ideii de solidaritate umană şi promovează responsabilitatea individuală şi a comunităţii. În acest program, familiile nu primesc case gratuit, ci lucrează ei înşişi pentru construcţia caselor lor. Aceştia participă şi la construcţia caselor vecinilor lor. În acelaşi timp, mobilizează autorităţile locale şi companiile pentru a asigura nevoile celor nevoiaşi. Consider că este momentul ca factorii de decizie europeni să se aşeze la aceeaşi masă şi să creeze un „plan de lucru” pentru construirea unor locuinţe accesibile şi decente pentru toţi oamenii de pe continentul nostru. Cooperarea din Europa de Est şi Centrală privind securitatea şi politica externă a condus la schimbări politice şi la accelerarea integrării în Uniunea Europeană şi NATO. De ce nu s-ar putea face acelaşi lucru şi în privinţa locuinţelor? Sper că împreună putem găsi soluţii adecvate şi poveşti de succes pentru a construi un spaţiu global şi durabil în care să trăiască toţi românii şi europenii. Dacă nu reuşim să abordăm această problemă, ne vom confrunta cu o bombă cu ceas de locuinţe, în inima Europei şi în ţările care aşteaptă cu multe speranţe să se integreze în Uniunea Europeană.

Emil Constantinescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.