Eșec de proporții pentru austriecii de la Schweighofer Holzindustrie

Organizația Forest Stewardship Council (FSC) a anunțat că retrage definitiv certificarea pentru lemnul procesat de compania austriacă Schweighofer Holzindustrie, principala beneficiară a lemnului tăiat din pădurile României. Astfel, lemnul tăiat ilegal nu va mai fi certificat ca fiind sustenabil și nu va mai putea fi vândut sub marca FSC pe piețele internaționale. FSC a considerat că prelungirea perioadei de probă pentru Schweighofer este inacceptabilă în condițiile de în care compania nu respectă standardele de sustenabilitate. FSC este o organizație internațională non-profit, înființată în anul 1993 la inițiativa unor organizații de drepturile omului și de mediu, precum și a unor companii din silvicultură și industria lemnului. Este una dintre cele mai răspândite și prestigioase certificări la nivel mondial. Până în ianuarie 2016, au fost certificate conform standardului FSC peste 186 milioane de hectare de pădure din 80 de țări din întreaga lume.

Decizia FSC vine după ce activiști din trei țări (Germania, România și Austria) au înmânat o petiție semnată de 250.000 de cetățeni directorilor organizației, în 7 februarie, la sediul organizației din Bonn. Comunitatea de-clic a lansat această campanie în decembrie 2016, în momentul în care FSC a plasat compania austriacă într-o perioadă de probă.

Petiția adresată Boardului organizației îi cerea acestuia să renunțe la Schweighofer și să respecte recomandările făcute de Comitetul de Control al FSC. După ce a investigat temeinic activitatea Schweighofer, acest comitet a recomandat încă din decembrie 2016 dezasocierea de “Holzindustrie Schweighofer și de toate companiile controlate de Gerald Schweighofer.”

ONG-ul de mediu WWF salută decizia luată de FSC de a se dezasocia de compania Holzindustrie Schweighofer (HS), activă în industria lemnului, și solicită companiei să ia măsuri împotriva comerțului ilegal cu lemn și să remedieze punctele slabe din sistemul său de gestiune a lemnului. „Timp de mai mulți ani, WWF și alte ONG-uri au semnalat legăturile HS cu exploatarea ilegala a lemnului din România. Acuzațiile aduse sunt atât de grave încât decizia FSC este singura consecință corectă” a declarat Johannes Zahnen, Specialist forestier la WWF. „Opinia noastră este că în ciuda faptului că i-a fost oferită ocazia să își asume responsabilitatea și să ia măsuri concrete pentru a își schimba practicile, HS nu a reușit să își recunoască în mod corespunzător responsabilitatea pentru neregulile și ilegalitățile din lanțul său de aprovizionare și să implice formal părțile interesate, ambele puncte fiind parte din precondițiile FSC”.

Investigația FSC cu privire la HS – una dintre cele mai mari companii din industria lemnului din Europa – a fost determinată de o sesizare WWF în noiembrie 2015.

O comisie independentă numită de FSC în 2016 pentru a investiga acuzațiile împotriva HS a concluzionat că societatea este implicată în comerțul ilegal cu lemn și practicile sale sunt în contradicție cu obiectivele FSC (de exemplu, să excludă exploatarea forestieră ilegală și comerțul ilegal cu lemn). În perioada de probă, WWF a cerut FSC să investigheze în profunzime problemele de legalitate și achiziția sau recepția lemnului, probleme sesizate pentru prima dată în plângerea inițială WWF. Acest lucru, și noi acuzații care au apărut în cursul investigației lor, a condus Bordul FSC să concluzioneze că ar fi incompatibil ca perioada de probațiune să fie prelungită. „Sperăm că HS va considera decizia FSC ca o oportunitate pentru o reorganizare fundamentală și își va schimba practicile sale încât să se concentreze asupra achizițiilor de lemn din surse legale și sustenabile”, a adăugat Zahnen.

„Recomandăm companiei să își dezvolte rapid un plan de acțiune clar și transparent, care să o pună pe calea spre sustenabilitate”, susțin reprezentanții ONG-ului.

Totul a început acum doi ani când un alt ONG de mediu, Agent Green, a expus tăierlie ilegale de păduri virgine din Parcul Național Retezat efectuate de o firma certificată FSC care a transportat arborii tăiați la fabrica Holzindustrie Schweighofer. „Acest caz, precum și cele semnalate ulterior de Agent Green și de alte organizații (EIA,Rise Project, WWF Germania, De-clic) care s-au alăturat treptat campaniei, a fost atent analizat de comisia FSC care a intervievat Agent Green și a decis astăzi să se disocieze de Holzindustrie Schweighofer. Practic. această decizie înseamnă că produsele Schweighofer nu mai pot fi etichetate cu sigla FSC. Este posibil ca mulți clienți ai Schweighofer care preferă produse etichetate FSC să își anuleze contractele. Agent Green atrage atenția că problemele identificate la Schweighofer legate de respectarea standardului FSC sunt valabile pentru întreg lanțul de producție din România. Multe certificări sunt acordate abuziv, iar inspecțiile sunt deosebit de superficiale. FSC tolerează exploatări în parcuri naționale, chiar tăieri la ras și nu poate preveni tăierile din pădurile virgine”, susțin reprezentanții Agent Green.

O investigație făcută anul trecut de către Environmental Investigation Agency US arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, continuă să cumpere lemn tăiat ilegal. Rezultatele complete ale anchetei, efectuată în septembrie 2016, vor fi arătate printr-o serie de filme scurte de către EIA. Primul episod al serialului ”Dosarele S” prezintă camioanele fantomă care intră zilnic pe porțile celor trei fabrici Schweighofer din țara noastră. Echipa de investigații a urmărit respectivele vehicule la locațiile unde erau înregistrate punctele de încărcare oficiale și a descoperit că acestea erau fie într-un lan de porumb fie într-un cimitir.
Lisa Handy, director în cadrul EIA, spune că legislația din România prevede ca pentru fiecare transport de lemn trebuie să existe un document însoțitor, numit AVIZ. Acest document, care există atât pe hârtie cât și în formă electronică, include numeroase informații despre transport inclusive coordonatele GPS ale locului în care lemnul a fost încărcat în camion. EIA a obținut coordonatele GPS ale punctelor de încărcare înregistrate în cazul mai multor camioane care au livrat lemn către Schweighofer. Un camion cu numărul de înmatriculare BN 52 PAV a livrat un transport de lemn către fabrica din Reci în septembrie 2016. Investigatorii EIA au mers înapoi pe traseul camionului până la punctul de încărcare declarat oficial și s-au trezit în mijlocul unul lan de porumb. Adică în satul Costișa, județul Neamț, într-o zonă agricolă, fără păduri. Tot în septembrie 2016, un alt camion, având numărul de înmatriculare CV 18 EDY, a livrat, de asemenea, un transport de lemn către fabrica din Reci. Atunci când echipa de investigație a mers la punctul de încărcare indicat, a găsit un loc încă și mai puțin probabil să fie sursa reală a lemnului decât lanul de porumb – cimitirul din satul Oituz, județul Bacău. În acestă zonă nu există păduri rășinoase.

Conform EIA, aproape jumătate din punctele de încărcare declarate oficial vizitate de investigatorii EIA în septembrie 2016 par să fie false fiind situate la mare depărtare de orice zonă în care ar putea fi încărcați bușteni. Specialiști în sectorul forestier din România au explicat că utilizarea coordonatelor GPS false în documentele oficiale care însoțesc transporturile este o metodă obișnuită de “spălare” a lemnului obținut ilegal, prin ascunderea originii acestuia. “Efectul utilizării de coordinate GPS false în AVIZ-ul de însoțire constă în lipsa oricărei legături între compania care acceptă lemnul și pădure. Responsabilii companiei nu au nicio cale de afla unde anume a fost încărcat în realitate, camionul cu lemn și prin urmare nu au de unde să știe dacă lemnul respective a fost tăiat ilegal sau nu”, a declarat Handy.

Schweighofer Holzindustrie a răspuns imediat după apariția acestui material. „Compania Holzindustrie Schweighofer este convinsă că nu tot ce se întâmplă în pădurile din România este rău și greșit, deși un reportaj lansat recent de EIA lasă această impresie. România are un sistem de control foarte avansat în domeniul silvic, numit SUMAL, care își propune să urmărească toate activitățile din sectorul lemnului, de la recoltare până la procesare și la utilizatorul final. În prezent – cu îmbunătățirile suplimentare care urmează să fie implementate în SUMAL – sistemul garantează că volumul autorizat spre exploatare din partida respectivă (APV) nu poate să fie depășit de volumul declarat în avizul de însoţire a materialului lemnos. Codul unic de transport (care trebuie să fie scris pe aviz) este generat de către serverul SUMAL (prin urmare, de către Ministerul Mediului) doar în cazul în care nu a fost depășită cantitatea aprobată spre recoltare (suma volumelor tuturor avizelor emise pentru lemnul transportat din acea partidă nu depașește volumul din acel APV). Conform legislației în vigoare, pe avizele de însoțire a materialului lemnos nu trebuie și nu se menționează coordonatele GPS ale locului de expediție. În mod regretabil, faptele menționate în reportajul de trei minute al EIA nu sunt informaţii noi, iar videoclipul nu vine cu nicio soluție. Coordonatele GPS nu sunt informații publice și nu sunt cunoscute cumpărătorului de lemn – cum ar fi Holzindustrie Schweighofer – așa cum tocmai EIA menționează în mod corect. Prin urmare, luând critica în serios, Holzindustrie Schweighofer a avut inițiativă și a demarat procedura de colectare de la fiecare furnizor și pentru fiecare APV, a datelor GPS pentru punctele de încărcare respective, cu scopul de a compara aceste date cu cele ale locului de încărcare din propriul sistem de urmărire prin GPS”, se arată într-un comunicat al companiei austriece.

Holzindustrie Schweighofer operează la momentul actual cinci unități de producție în România: Sebeș, Rădăuți, Comănești, Siret și Reci. Recent, retailerul german de bricolaj Hornbach a anunţat că va înceta relaţiile comerciale cu procesatorul de lemn, pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit. Nemții susțin că silvicultura responsabilă face parte, de mulţi ani, din principiile de bază ale propriei afaceri. „Ţinem ca furnizorii şi partenerii noştri de afaceri să respecte principiile unei silviculturi responsabile. Colaborăm strâns cu furnizorii noştri pentru a dovedi provenienţa lemnului şi pentru a împiedica existenţa în sortimentul nostru a produselor din lemn din surse incerte sau ilegale. Din acest motiv am fost permanent în dialog strâns cu Schweighofer şi FSC (Forest Stewardship Council). Am urmărit atent procesul de re-certificare a Schweighofer şi am decis să încetăm colaborarea cu această companie pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, director general Hornbach România. Astfel, colaborarea dintre Hornbach şi Holzindustrie Schweighofer va înceta începând cu luna ianuarie a anului viitor, iar pentru gama de lemn pentru construcţii şi lemn rindeluit a fost ales, deja, un furnizor nou. „Hornbach şi-a asumat voluntar, încă din 1996, responsabilitatea faţă de WWF şi Greenpeace de a nu importa lemn necertificat din regiuni tropicale. Compania se implică pentru a îndrepta atenţia clienţilor asupra lemnului certificat cu sigiliul de calitate al Forest Stewardship Council® (FSC®). Pentru Hornbach, lemnul provenit din regiuni din afara Uniunii Europene trebuie să deţină obligatoriu la achiziţie certificarea FSC. Pentru lemnul care provine din Uniunea Europeană se aplică legislaţia europeană. Compania acceptă în acest caz şi alte dovezi cu privire la provenienţa necontestabilă şi legală a produselor din păduri administrate exclusiv în mod sustenabil’, se spune într-un comunicat de presă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.