Motivaţia pentru care reiau imediat, după comentariul de săptămâna trecută, tema emigraţiei ilegale din Africa şi Orientul Mijlociu către Europa este una explozivă: numărul uriaş al celor care forţează frontierele europene iese rapid din toate proporţiile, s-a ridicat în Grecia şi Italia peste 60.000 de persoane, alte zeci de mii asediază graniţele est-europene, iar soluţia discutată la Bruxelles – distribuirea proporţională a celor ajunşi în cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene – a primit refuzul mânios al unor ţări din Est, ca Ungaria, sau Lituania.
Această stare de lucruri riscă să devină tema politică nr.1 a anului 2015, cu consecinţele cele mai serioase asupra evoluţiei politico-sociale a Uniunii Europene, în anii următori. Este evident că drama celor din Eritreea, care îşi riscă vieţile pentru a trece Mediterana în ambarcaţiuni improvizate, sau din Siria, care înfruntă distanţe uriaşe şi autorităţi şi frontiere ostile, pentru a ajunge dincolo de Sofia şi Belgrad, că drama lor, repet, se transferă, în aceste zile, şi devine drama populaţiei şi guvernelor din ţările potenţial azilante, care REFUZĂ să-i primească, înspăimântate, pe bună dreptate, că se vor scufunda sub acest val uriaş de străini, şi care sunt decise să facă totul pentru a scăpa de ei. Despre zidul de 4 metri pe care ungurii vor să-l ridice la frontiera cu Serbia am amintit. Guvernul lui Orban a respins în bloc toate acuzaţiile de xenofobie şi discriminări, venite de la Londra, sau Geneva (ONU) şi a refuzat pur şi simplu să discute, sau să dea vreun pas înapoi.
Între timp, sentimentul anti-emigraţionist se răspândeşte cu repeziciune în alte părţi din centrul şi estul Europei. Republica Cehă, Polonia şi Slovacia au respins şi ele planul de instalare, pe bază de cote, a emigranţilor ilegali în teritoriul lor. În acelaşi timp, un val de anti-islamism se ridică în Cehia, un grup intitulat ”Nu vrem Islam în Republica Cehă” a pus pe Facebook o petiţie semnată de 145.000 de cetăţeni cehi, care se opun integrării refugiaţilor. Petiţia a fost prezentată de către autori şi în Parlamentul ceh, au fost acolo comentarii aprige, rasiste şi xenofobe. Dar nu numai la Praga, ci pretutindeni în Europa de Est, opinia publică, o parte din media şi diferite grupuri iau poziţie deschisă şi cer măsuri energice pentru remedierea situaţiei. Opiniile exprimate sunt toate elocvente. Se spune deschis că fiecare ţară europeană are dreptul să-şi apere frontierele împotriva unor emigranţi ilegali, că ei ar trebui deportaţi înapoi în lumea arabă, sau în Africa.
Se aud voci şi mai îndrăzneţe, care spun că Europa ar trebui să înceteze orice formă de colaborare economică sau asistenţă pentru guvernele din ţările de origine ale emigranţilor ilegali, guverne care, incapabile să asigure normalitatea socială, mersul satisfăcător al economiei etc. în acele locuri, încurajează tacit şi ticălos propria populaţie să invadeze, literlamente, alte ţări. Alţi europeni se întreabă, geo-politic corect, de ce emigranţi sirieni, irakieni sau kurzi vin în Europa şi nu rămân la ei acasă, în Orientul Mijlociu, de ce nu merg în ţări arabe ca Arabia Saudită, Qatar, Oman, sau Kuwait, mult mai bogate decât Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria sau Serbia? Unii atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de ciocnirea culturală, civilizaţională ce va urma, dacă aceşti indivizi vor fi acceptaţi în Europa. Emigranţii ilegali sunt, de asemenea, suspectaţi că, odată cu ei, vor aduce şi vor însămânţa aici viitori terorişti, aşa cum s-a dovedit recent, când mii de islamici europeni din a doua generaţie s-au întors în Siria şi Irak şi s-au alăturat lui ISIS. În sfârşit, se afirmă răspicat că nimeni nu poate fi forţat, de nici un Bruxelles şi de nimeni din lume, să-i accepte pe cei care au năvălit în ţările lor sub un motiv sau altul. Spun asta, şi au dreptate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.