Fantoma a strigat – comentariu de Gheorghe Piperea

Mă uit din nou cu groază la amețitorul și angoasantul tablou din 1893 al lui Edvard Munch, intitulat Strigătul. Puteți să îl găsiți ușor pe internet, sunt nenumărate reproduceri ale sale care circulă, iar una dintre ele o puteți vedea și dumneavoastră.

Vă plictisesc un pic cu ceea ce văd eu în tablou.

În fundal este un soi de peisaj cu un fel de râu, în culori sumbre și rău – prevestitoare. Liniile create de autor sugerează o mișcare ca de turbion care te poartă fix pe fundul gropii emoționale. Peste râul de culoare vineție este un pod pe care autorul îl ilustrează, de asemenea, cu niște linii de culoare care par nu numai că se mișcă, ci și că vâjâie ca un imn gregorian pus să fie redat invers, de la coadă către început. Sunt pe pod, la o oarecare distanță de figura din prim plan, două personaje care par că scrutează „peisajul” sau, după caz, se plimbă impasibile. Cu toate acestea, imaginea din prim-plan nu ne dă nicio șansă să ignorăm ce pare să se întâmple. Aproape că ne interzice să ne focusăm privirea pe altceva – imaginea este irepresibilă. Omul, fantoma sau omul devenit fantomă de frică are o expresie îngrozită și îngrozitoare, în același timp. Corpul său, aproape eteric, i se prelinge, iar figura îi este descompusă de spaimă – pare că tocmai a aflat ceva catastrofic, pare că tocmai i s-a adus o știre groaznică. Mâinile puse peste urechi denotă pierderea controlului, alunecarea în abisul irațional incontrolabil. În raport de calmul aparent al celor două personaje din fundal, gestul, imaginea fluidă și curgătoare și teroarea de pe chipul personajului/fantomei din prim plan sunt și mai șocante – e ca și când un singur om ar fi dat peste adevărul care amenință întreaga lume, iar ceilalți aleg să ignore ceea ce se află în față, la vedere.

De ce să discutăm despre un tablou urât și generator de disconfort emoțional, când sunt povești atât de suculente la tv sau pe rețelele de „socializare”? Când asistăm la eroicul final al plandemiei, iar lumea se pregătește să treacă la următoarea amenințare globală (căci războiul cu rușii s-a fâsâit)? Când epidemia cauzată de un virus luat de la pangolin/liliac urmează a fi înlocuită de epidemia cauzată de un virus luat de la maimuță (HIV)? Când „eroii din linia întâi” trec, treptat, la justificarea „așa se credea” în fața tot mai multor evidențe că epidemia a fost artificială, fiind cauzată inclusiv de interese financiare cinice ale producătorilor de medicamente? Că nici plandemia actuală nu a fost cauzată de animale, așa cum nu a fost cauzată nici ceea de HIV, izbucnită acum 45 de ani și gestionat, tot atât de profesionist și înțelept, de expertul galactic și ineluctabil Fauci?

În raport de ceea ce se întâmplă cu drepturile omului, cu rolul de simplu conțopist alocat de puterea politică sistemului judiciar și cu experimentele genetice și psihologice (psihiatrice) care se efectuează în mod curent pentru a „reseta” omul, aceasta ar fi imaginea pe care aș comenta-o. E de psihiatrie, dar e real – drepturile omului au ajuns să se concentreze pe dreptul bărbatului de a avorta, cultura și arta se concentrează pe abolirea culturii și a artei de până acum 20 de ani, știința se concentrează pe „îmbunătățirea” chimică, bionică sau digitală a omului, care e menit a deveni, după caz, o ființă – donator de organe și țesuturi (noi și descendenți noștri) sau o ființa amortală (fuhrerii digitali care au extras toate resursele și toți banii de la noi, lăsându-ne fără proprietate, fără job și … fericiți).

De aici aș extrage avertismentul cel mai energic.

Lumea noastră se prăbușește sub privirile noastre.

Nu se întâmplă asta pentru oamenii ar fi cu mult mai răi sau mai proști decât în 1893, când apărea Strigătul, și nici pentru că Pământul nu ne mai suportă ori nu ne mai încape pe toți.

Se întâmplă pentru că omul a fost condus către valea plângerii, într-o stare de schizofrenie colectivă, trăind în lumi paralele, simulat-reale, virtual-materiale, simbolic-factuale, ipocrit-oneste, fals-adevărate. În această stare de fracționare a minții, orice prost sau impostor care a ajuns în posesia cheilor de la încăperea cu tabloul de bord al navei Pământ poate fi împăratul fără haine, orice dement mesianic și orice iresponsabil poate apăsa pe butoane, pentru a corecta lumea (după canoanele sale contorsionate) și orice guru incert din punct de vedere sexual și mental poate fi considerat salvator. Plasa care înconjoară întreaga lumea (world wide web) nu doar că a transformat lumea într-un sat global aflat la distanță de un click de tarantulele de la butoane, dar a făcut posibile canalizarea voinței și fabricarea consimțământului (neinformat) al sătenilor, controlul draconic al acțiunilor și opțiunilor celor dintre ziduri (intra muros) și cenzura și excluziunea socială a nesupușilor, inclusiv a copiilor de 5 ani care încă mai pot percepe și, în inocența lor, mai pot exclama „împăratul este gol”. Oamenii, fie între zidurile cetății dominate de păienjenii generatori ai ineluctabilei plase, fie în coliviile strâmte în care s-au refugiat „pentru siguranța” lor, au ajuns să fie, în volume din ce în ce mai mari, anesteziați sau somnambuli, impasibili, ca și personajele de pe podul din fundalul tabloului lui Munch. Acești oameni nu mai pot percepe ceea ce se află în fața lor, ascuns la vedere. Dimpotrivă, unii sunt violenți în demersul lor de a convinge pe toată lumea că ceea ce se vede nu este adevărat, întrucât nu corespunde cu standardele comunității sau nu este politic corect.

Somnul patologic este periculos – naște monștrii dacă adoarme rațiunea și simțirea.

Ce avem în față, ascuns la vedere, nu e un câmp drăguț cu flori, e abisul insondabil, fără de sens și fără de sfârșit. Zgomotul surd din preajma noastră nu este cântecelul vesel de la mall, este vuietul de cutremur.

Avem speranța deșteptării și a evitării catastrofei?

Probabil că da – pe fundul cutiei Pandorei a rămas Speranța că toate relele care tocmai fuseseră dezlănțuite vor fi fost cândva învinse și re-încapsulate.

În orice caz, cei ce văd și simt trebuie să se extragă rapid din groapa emoțională, iar impasibilii, personajele de pe podul din Strigătul de Edvard Munch, trebuie zgâlțâiți puternic, pentru a ieși din anestezie și hipnoză.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 25
Gheorghe Piperea 414 Articole
Author

19 Comentarii

  1. Exagerarea este folosita pentru a sublinia ceva, nebunia in cazul articolului. Dar n-ati auzit ca acel ceva nu mai exista, ca globalistul sef si-a declarat neputinta ? Nemultumirea indelungata ajunge la fierbere si cand o lasi la foc mic, vezi Canada, cel mai „progresist” stat, l-au lasat pe ala facut la drogangeala sa se curete singur, acum in strang cu farasul de pe unde s-a ascuns.

  2. nimic mai simplu :

    De cautat un sponsor , apoi copiat , listat si multiplicat de 1 000 de ori pe format A2 ,

    APOI EXPUSE pe la TOATE AMBASADELE occidentale , ONG-urile soroiste si pe toate gardurile Palatului Victoria , a alatului Cotroceni si a Casei Poporului .

  3. Ha ha ha ha ha ha ha,bravo piperule, bravo. Ti-au facut si azi de maruntis.

  4. Domnule, Piperea, „pensatii, tatuatii, ratatii, prostii rai si ai Draku, neo globalistii comunisti, USR-isti si LGBTQ, etc. pregatiti in „biotere” si laboratoarele oculte ale imperialismului SUA, Anglo-saxon-olandez, afro-american si new-otoman sa distruga lumea normala si crestina pentru a o distruge, islamiza si metisa este reala si evidenta. Salvare lumii noastre crestine poate veni doar din partea unora ca tine si a multora celor care va/ne regasiti/regasim in paginile ziarului Cotidianul, prof. prof. A.Marga, C.Nistorescu, O.Stireanu, A.Severin, G.Culian, chiar AUR-ul cu D.Sosoaca si G.Simion si atatia altii care in felul vostru/nostru prin astfel de strigate si chemari la lupta veti/vom reusi scoaterea „masei tacute crestine”din letargia, anestezia si moartea clinica sociala in care se afla, carora nu le vine sa creada ca Nicolae Ceausescu si Partidul Comunist Roman nu mai exista si ca trebuie sa se ridice la lupta directa impotriva acestora pentru a se salva singuri de la dezastru si pieire. Ne asteapta vremuri grele Gheorghita si trebuie sa fim uniti si solidari altfel ne vom prabusi si ruina.

  5. Toti smecherii care au devalizat averea tarii in ultimii 32 de ani striga „din gura de sarpe” ca va fi razboi si vor pierde averile facute prin furt. Nu va fi razboi, este in razboi de 32 de ani. Hotii hotilor acum isi pun problema dar saracii care au plecat la sparnghel nu mai au ce pierde. Oricum, in romanii nu mai au decat mormintele parintilor si bunicilor pline de balarii. Pana nu se trece la nationalizarea/confiscarea verilor celor 10% dintre cetatenii Romaniei nu va fi pace! Hotii liberali au furat toata averea tarii si acum fura si sufletul ultimului nascut cu jaful de la energie!

  6. Excelent articol. Atat timp cat romanii hipnotizati nu scot televizoarele din priza pentru a privi „TABLOUL” – acela este ADEVARUL; ESTE CEEA CE VINE IN CURAND PESTE NOI – NU SE VOR DESTEPTA NICIODATA! Legea si Constitutia VIN DIN TELEVIZOR pentru acesti romani! Un exemplu va dau: am cunoscut oameni care aveau in case biblioteci enorme pline cu carti – SUPERB. dar cand te apropiai, iti dadeai seama CA NU ERAU CARTI CI CARCASE GOALE CU APARENTA DE CARTI…? cred ca numai in Romania am vazut asta….

  7. Pana si primitivii din epoca pietrei necioplite aveau mai mult talent cand picatau mamuti, bivoli si capre pe peretii pesterilor.
    Atentie, acela este un ,,tablou” in valoare de cine stie cate milioane de E!

  8. In „viziunea” astora Romania este un „grup infractional organizat”, putreda si corupta, si au transformat-o intr-o uriasa puscarie si temnita capitalista. Aici, „bioteristii, militieni de judiciar la 6 luni, procurori DNA si unii judecatori” in baza unui simplu denunt aresteaza, trimite in catuse si intemniteaza pe banda rulanta cate 22, 42, 92 de nefericiti dintr-un „foc”. Gem puscariile de astfel de nefericiti, in conditii animalice, condamnati in urletele si ovatiile de satisfactie ale gloatei primitive si brutale ce defileaza in marile piete ale Romaniei cu montari si constructii de care alegorice infatisand spanzuratori si condamnati in zeghe, gloata amorfa si ticaloasa careia i-a fost inoculat morbidul si infamul „slogan” ca „suntem o tara de corupti si de nenorociti”, ca pe timpul lui Iisus Hristos. Ne asteapta vremuri grele, foarte grele ?!

  9. Avocatul ăsta mizer ar trebui să aibe toate degetele rupte,..să nu mai apuce să scrie prostii..

  10. Imn gregorian redat invers, de la coada la cap? Simpatica trimitere, domnule Piperea. Ma tem ca foarte putini au priceput ca e vorba de „Eyes wide shut” al lui Kubrick, respectiv de subtilul paradox fata de ochii mariti de groaza ai Strigatului lui Munch.

  11. @Rumburak: cand Salvador Dali a vizitat prima oara pesterile Altamira ,unde desenele rupestre au cca 15.000 de ani, a exclamat :”Noi suntem epigonii acestor maestri”!
    Pictorul Munch a si fost internat intr-un azil de „depresivi”prin 1908, cam toate picturile lui sunt genul Horror
    Interesant cum o pictura a unui om bolnav,fara indoiala,atrage comentariul unuia sau altuia,in general, frustratilor!

  12. Cu tot respectul pentru autorul articolului, aș îndrăzni să fac o altă descriere, imaginii din tablou.
    Privită în ansamblu, imaginea ar fi aceea a unei lumi aflate pe calea pierzaniei. Culorile întunecate și amestecate sub forma unor dealuri și văi care curg alene spre lacul tulbure de la poalele lor, arată calea sau căile prin care o lume poate ajunge într-o situație dezastruoasă, prin alunecare lentă. Podul sau puntea, ar reprezenta umanitatea sau lumea cea mare, mărginită la un capăt. Uneori inertă, adeseori impasibilă, insensibilă sau doar neputincioasă, dar care totuși prezentă, vie, trăiește si suferă dezastrul. Cele două siluete neclare, ar reprezenta statul (sau statele) cu ochii ațintiți pe cetățeanul îngrozit care nu vrea să mai vadă sau să audă nimic și nu pe dezastrul care se desfășoară în apropierea lor. Nici strigatul omului nu mai pare convingător; doar ochii lui larg deschiși vor să spună că este un om, un om viu și nicidecum o fantomă.
    Atât autorul tabloului cât și cel al articolului s-au dovedit foarte inspirați. Toate lumile mor în același fel. Doar oamenii și statele mor în moduri diferite. Fiecare după ceas.

  13. ” …să aibe toate degetele rupte,..să nu mai apuce să scrie prostii…”

    Ursuletul rupt pe la colturi a trecut la legionari sau nu-i o diferenta intre hunguri si hauri ?

  14. Munch a scris o poezie care descrie motivul său de inspiraţie ce a stat la baza întregii serii:
    “Mă plimbam pe o cărare cu doi prieteni
    Soarele apunea
    Dintr-o dată, cerul s-a transformat în roşu sângeriu
    M-am oprit, simţindu-mă epuizat şi m-am sprijinit de un gard
    Erau sânge şi limbi de foc deasupra fiordului albastru-negru şi deasupra oraşului
    Prietenii mei au plecat mai departe, dar eu am rămas tremurând de spaimă şi am auzit un ţipăt infinit străbătând natura.”
    Lucrarea înfăţişând o siluetă tremurată, pe fonduri dense şi groase, cu linii ce te duc cu gândul la undele sonore, este considerată cea mai importantă operă a artistului norvegian, simbolizând, în opinia multora, strigătul omului modern zdrobit de angoasele existenţei cotidiene, sau mai exact, acea teamă greu de definit.
    Cadrul scenei este un drum din apropiere de Oslo, lângă dealul Ekeberg. În perioada în care a fost realizat acest tablou, sora artistului, Laura Cathrine, era internată la ospiciul aflat lângă dealul Ekeberg. În pastel, şi chiar încadrată în pastic, lucrarea transmite uzura mentală a artistului (acesta fiind diagnisticat cu tulburare de personalitate), fiind cert că acest lucru nu ar fi posibil de redat într-o reproducere.
    În 1978, Robert Rosenblum, unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători ai operei lui Munch, a declarat că figura centrală a tabloului ar fi inspirată de imaginea unei mumii peruane, pe care artistul a văzut-o în 1889 la Exposition Universelle din Paris. Această imagine a unei mumii în poziţie fetală, cu mâinile aşezate în paralel cu faţă, a servit drept model şi lui Paul Gauguin, unul dintre prietenii lui Munch, pentru mai multe compoziţii. Recent, un antropolog italian a susţinut că Munch ar fi văzut o mumie semănând foarte bine figurii din “Ţipătul” la Muzeul de Istorie Naturală din Florenţa.

  15. Toate faine si literatura …
    ce se intampla insa cand STOMACUL MASELOR … simte lipsa hranei ….sau CEREBELUL GLOATEI … e satul de suprainformatie ?

    = schimbare de paradigma cu rasurnare de valori si GUVERNANTI !

    Traim virtual …ne explicam virtual si ne judecam moral virtual … in vreme ce ne e relativ bine si suntem satui !

    Insa REALITATEA doare si TREZESTE … foame si emotia … LUMEA IN VERTIGINOASA SCHIMBARE ( = evolutie in bine sau in rau …calificative morale sunt doar in ochii observatorului)

    Pentru societate un adevar e PERPETUU …zis de un om deosebit (in bine sau in rau) care prin forta inteligentei lui a ajuns viclean-genial in fruntea turmei ( reusita nu la indemna oricui … multi filozofeaza insa extreeeeeeeem de putin au avut ocazia ca prin inteligenta UMANA proprie sa fie ci care DICTEAZA maselor)

    CINEVA a zis … ca IDEOLOGIILE TREC PRIN STOMACUL GLOATEI … si ca sunt digerate sau vomitate de gloata in functie de INSTINCET nu ratiune ! Si e natural asa … INSTINCTELE animale umane sunt milioane de ani mai vechi decat …ratiune-i …deseori nebuna !

    😀

    [Sa fim realisti ..cand vorbim despre realitate ! Si sa fim poetici cand vorbim de …vise ! Nu e ca „VIRTUALITATEA” va putea schimba chiar si doar senzatia de FOAME … intr-un viitor chiar indepartat! Daca mai ramanem HOMO SAPIENS ! 😉 daca mai ramanem !]

  16. aia 2 vin dupa el,
    alea 2 vin dupa el.
    (phobos si deimos,
    frica si terroarea)

  17. „Poti sa fugi, poti sa fugi,
    Ca o-ncurci, o-ncurci.
    Oricum te-alerg, te prind,”

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.