FEST-FDR 2018, pe ultima sută de metri. Regizorul Luk Perceval prezintă epopeea migraţiei, „Fructele mâniei”

Ultimele două zile ale celei de-a XXIII-a ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, aduc în sălile Teatrului Național din Timișoara o serie de spectacole de neratat, evenimente efervescente care preiau tema acestei ediții a FEST-FDR și o redau din cele mai interesante perspective.

Penultima zi de festival a debutat, la Librăria „La două bufnițe” unde a avut loc, sub egida Matricea Românească, conferința intitulată Elite. Elitită. Eliticid. Invitații publicistului Teo Burnar, coordonatorul proiectului Matricea Românească, sunt Adrian Dinu Rachieru, sociolog, eseist, și Ada Hausvater, regizor, managerul Teatrului Național din Timișoara. Dezbaterea a pus în discuție o temă extrem de actuală, atât în contextul Centenarului, cât și în cel al temei Festivalului – Involuție – Revoluție – Evoluție. După cum preciza Teo Burnar, „Dincolo de paradele ieftine de patriotism, care nu vor lăsa nici o urmă, în 2018 trebuie sa ne întrebăm de ce ne fug profesorii, medicii, artiștii… și cum îi ținem aici, dacă vrem să evoluăm cu adevărat”.

Publicul a avut ocazia să reîntâlnească universul fascinant al lui Mircea Cărtărescu, în spectacolul De ce iubim femeile, regia Mihaela Lichiardopol, o producție a Teatrului Național din Timișoara. Așa cum nota selecționerul FDR, teatrologul Oana Borș, „De ce iubim femeile, bestseller-ul semnat de Mircea Cărtărescu, adună o serie de povești cu și despre femei. Povești în care autorul/ povestitorul descoperă ascuns acel „ceva” nenumit și fascinant care captivează, mereu și mereu, bărbații. Acel „ceva” încearcă să surprindă și spectacolul Teatrului Național din Timișoara, un spectacol care se pare că a câștigat, și el, statutul de bestseller în inima publicului timișorean”.

Un spectacol cu puternice accente autobiografice a fost Poveste din Transilvania de George Ștefan, regia Ándi Gherghe, montare a Centrului Multimedia Studio Act din Oradea. Poveste din Transilvania urmărește o familie mixtă transilvăneană de-a lungul mai multor generații – o familie cu iubirile, cu bucuriile, cu problemele, într-un cuvânt, cu destinul ei. O istorie „în mic”, supusă, însă, istoriei mari, o istorie care și-a pus asupra ei dureroasa pecete a tensiunilor interetnice. În argumentul său, Oana Borș, afirma că „în text se vorbește  despre acceptare și despre cutumele ei, despre prejudecată și despre barierele pe care aceasta le aduce cu sine, despre identitate, despre conviețuire. Dar mai mult se vorbește despre iubire. Ea este cea care unește, cea care așează viața în tiparele unui normal pe care ni l-am dori a fi mereu prezent în viața noastră”.

Ultima zi de festival este, în sine, o întâlnire cu cartea de teatru, dar și un regal european de teatru și dans contemporan. Astfel, la Librăria „La două bufnițe”, FEST-FDR închide seria evenimentelor editoriale cu lansarea volumului Concursul Național de Dramaturgie – ediția 2017, carte ce reunește textele finaliste ale celei mai recente ediții a CND. Autorii publicați în acest volum și piesele cu care au ajuns în finala competiției sunt Edith Negulici cu piesa Act de identitate : Tu. Eusuntem noi…, Crista Bilciu cu Ana de hârtie, Adrian Jivan cu Brent și Radu Popescu, cu textul câștigător al CND, intitulat Cercurile încrederii. Cartea va fi prezentată de prof.univ.dr. Nicolae Mandea, rectorul Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București, președintele juriului CND.

Publicul are ocazia reîntâlnirii cu un mare coregraf al Europei, Pál Frenák și al său spectacol Un. Mai mult decât atât, Pál Frenák și Un, cu cele două solo-uri și reflecțiile personajelor care le susțin, se referă la emblematicul Faun, creatura hibridă, jumătate om, jumătate sălbăticiune și, totodată, la cuvântul francez „un” (unu), scoțând în evidență faptul că în centrul coregrafiei se află variațiile unui singur personaj. Pál Frenák vorbește despre un nou echilibru ce poate fi atins doar în timp și creează o fuziune specială, fără vârstă: unitate – masculin și feminin, tânăr și vârstnic, animal și om.

Cu începere de la ora 20, în Sala Mare, FEST-FDR2018 se încheie cu un eveniment-reper pentru spectacologia europeană contemporană, creat de un regizor din prima linie a teatrului european – Luk Perceval, la un important teatru european: Teatrul Thalia din Hamburg, în coproducție cu NT Gent, din Belgia. Fructele mâniei este o epopee a migrației în perioada Marii Crize din 1929-1933. La nivel politic, dar și uman, ea ne provoacă să  punem în discuție, cu toată luciditatea, propriul statut. În lectura lui Luk Perceval, unul din marii povestitori ai teatrului conemporan, toate aceste întrebări revin ca un bumerang în realitatea noii Europe. Iar întrebarea cea mai importantă, poate, la care suntem obligați să răspundem, e: ce anume ne dorim să culegem, ținând cont de ceea ce am semănat?

La FEST-FDR 2018 , o provocare a fost lansată şi de Teatrul 3G din Târgu Mureș cu spectacolul Bucurie și fericire, dar și de întâlnirea miraculoasă dintre dans și cuvânt la care ne-a invitat Gigi Căciuleanu. Stage dogs, o producție a Teatrului ACT, a fost ocazia reîntâlnirii cu doi mari actori români – Marcel Iureș și Florin Piersic Jr., spectacolul, creat de Florin Piersic Jr. după o idee de David Mamet, intră în culisele teatrului și în culisele întortocheate ale universului actorilor.

Publicul a avut parte şi de o reîntâlnire cu trupa franceză Zahrbat Compagnie. După succesul din ediția anului trecut, coregraful și dansatorul Brahim Bourchelaghem a revenit cu un spectacol fascinant, în care cercetează posibilitățile și emoțiile spațiului gol, alături de alți cinci dansatori din zona hip-hop și dans contemporan, în spectacolul Sillons.

În Piața Victoriei, trecătorii s-au putut bucura de universul plin de tandrețe al păpușilor mânuite de cei de la Lightwave Theatre Company, o poveste fără cuvinte în două reprezentații consecutive ale spectacolului Reflection.

S-a remarcat un spectacol despre maturizare, despre vârstele emoționale și reale, despre absențe și frustrări, dar și despre cele mai subtile frământări ale sufletului feminin. Actrița Ada Lupu, care la începutul acestei săptămâni a câștigat Premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol secundar, spune Povestea păsării fără cuib, o producție a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Teatrul Național Sârb din Novi Sad a prezentat un spectacol bazat pe un text celebru al dramaturgiei contemporane sârbe – Mortul Viu sau Calea lui Prometeu al lui Dejan Dukovski, în regia lui Aleksandar Popovski. Destinul unui om (Al unui erou? Sau ucigaș? Al fiecăruia dintre noi?) care, ajuns în pragul disperării, se lansează într-o campanie irațională asupra unui sistem corupt.

Este cunoscută preocuparea regizoarei Luminița Țâcu și a grupului Coliseum din Chișinău pentru teatrul documentar. Shakespeare pentru Ana este un spectacol despre dragoste, cel mai puternic și mai simplu dintre sentimente, în contextul celor mai contorsionate destine. Tocmai de aceea, emoția și speranța pe care le trezește spectacolul fac din Shakespeare pentru Ana un adevărat eveniment.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.