Când li s-au arătat nou-născuţilor, unul lângă altul, două videoclipuri – unul cu un chip, celălalt cu o jucărie – fetiţele au petrecut, în medie, proporţional mai mult timp privind chipul decât băieţii, ceea ce sugerează că diferenţe în privinţa atenţiei ar putea exista încă de la naştere, potrivit theguardian.com.
Întrucât bebeluşii aveau doar o zi, concluzia nu poate fi pusă pe seama culturii sau experienţei sociale. Principalele indicii sunt aşadar factorii biologici, precum genetica şi expunerea la niveluri diferite de testosteron în uter.
O dezbatere intensă
Aceasta este o dezbatere foarte activă şi intensă în domeniul diferenţelor de sex: care sunt cauzele din spatele acestor diferenţe şi cât de devreme în viaţă sunt ele prezente?”, arată Yumnah Khan, doctorandă la Centrul de Cercetare a Autismului al Universităţii Cambridge.
„Ceea ce arată cercetarea noastră este că, cel puţin la scară mică, unele diferenţe sunt prezente foarte devreme în viaţă”, explică ea.
Pentru acest studiu, bebeluşi cu vârste între opt ore şi trei zile au privit un laptop în timp ce stăteau liniştiţi în braţele unui părinte sau ale unei persoane care avea grijă de ei. Ecranul afişa, unul lângă altul, două videoclipuri: pe o parte, chipul unei femei tinere, iar pe cealaltă, un leagăn Newton. Un dispozitiv de urmărire a privirii a monitorizat unde priveau bebeluşii pe durata videoclipului.
Ambele sexe au arătat un interes mai mare pentru videoclipul cu chipul femeii decât pentru cel cu leagănul Newton oscilând înainte şi înapoi. Însă fetiţele au fost mai atrase de chip în detrimentul jucăriei comparativ cu băieţii, iar detaliile sunt publicate în revista Biology of Sex Differences.
Diferențe
Rezultatele, bazate pe teste efectuate pe 130 de bebeluşi la spitalul Rosie din Cambridge, arată diferenţe medii între grupurile de băieţi şi cele de fetiţe, însă ele nu se aplică tuturor fetiţelor şi tuturor băieţilor. Cercetătorii au precizat că a existat în continuare o variaţie considerabilă şi o suprapunere între cele două sexe.
Diferenţele mici prezente la naştere este puţin probabil să determine modul în care copiii învaţă şi se dezvoltă, dar ar putea juca un rol în unele tendinţe observate de mult timp.
De exemplu, în medie, fetele învaţă să vorbească mai devreme decât băieţii şi îşi dezvoltă anumite abilităţi sociale tot la o vârstă mai fragedă.
„Dacă ele manifestă un interes social sporit încă de la naştere, acest lucru ar putea facilita dezvoltarea acestor abilităţi”, a spus Khan, deşi aceasta rămâne doar o ipoteză.
În susţinerea acestei idei ar putea studii ulterioare care să urmărească bebeluşii până ajung la vârsta unui copil de vârstă mică.
O altă întrebare pe care echipa de la Cambridge o analizează este dacă diferenţele subtile dintre sexe, prezente la naştere, au vreo legătură cu vulnerabilitatea oamenilor la afecţiuni neurodezvoltative şi psihiatrice.
Autismul şi ADHD-ul
De exemplu, autismul şi ADHD-ul sunt diagnosticate mai frecvent la bărbaţi, în timp ce anxietatea şi depresia sunt mai frecvente la femei.
„Aceasta este, de fapt, problema centrală pe care încercăm cu adevărat să o înţelegem atunci când ne întrebăm dacă există diferenţe prezente la bărbaţi şi femei încă din primele etape ale vieţii şi ce anume provoacă aceste diferenţe”, a spus Khan.
Cercetări anterioare au constatat diferenţe medii similare între sexe în ceea ce priveşte structura creierului la naştere. Se crede că acestea sunt determinate de hormonii din uter, feţii de sex masculin fiind expuşi la un nivel de testosteron de peste două ori mai mare decât cel al feţilor de sex feminin, în primul şi al doilea trimestru.
Citește și: O nouă terapie pentru autism