Fiecare zi contează: vara anului 2020 va fi fie vara dezastrului, fie a trezirii. Este concluzia scriitorului Jacques Attali, primul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În textul său, Attali vorbește despre boala ciudată din cauza căreia mor oameni, despre șomaj dar și despre …sărăcie.
Textul integral, așa cum a fost el postat pe http://www.attali.com/
Sunt vremuri ciudate, în întreaga lume … oamenii mor mai mult ca niciodată din cauza unor boli ciudate; alții, care nu erau pregătiți pentru aceste chinuri, se confruntă cu șomajul, sărăcia și foamea; chiar sectoare industriale întregi sunt pe punctul de a se prăbuși.
La suprafață, se fac multe pentru combaterea acestor dezastre: lumea este deja angajată în această bătălie, 12,5 trilioane de dolari. Trebuie să fie specificat într-un limbaj simplu pentru a-i măsura semnificația.
Acești bani, însă, oricât de imens ar părea, nu măsoară decât amploarea amânării liderilor care au fost paralizați de amploarea crizei:
În Statele Unite, orice acțiune reală este suspendată până la rezultatele următoarelor alegeri prezidențiale. În Europa, așteptăm să acționăm asupra unui acord pentru un fond european care se anunță a fi magnific; iar ultimul Consiliu european a reușit în turul de forță să vorbească despre nimic altceva, fără a se decide. În Franța, totul depinde de alegerile municipale, remanierea cabinetului și alte o mie de pretexte; nici guvernul și nici parlamentul nu se gândesc la altceva decât la prinderea găurilor; așa-numita „grand débat” (mare dezbatere) a dus la propuneri care ar fi putut fi implementate dacă această criză Covid-19 nu ar fi avut loc; și nu auzim altceva decât discursuri goale de mobilizare mai mult sau mai puțin falsă.
Pandemia a arătat că o săptămână pierdută înseamnă zeci de mii de decese. În mod similar, fiecare zi pe care o pierdem va îngreuna reacția la criza economică. În fiecare zi, datoriile explodează, disponibilizările și falimentele continuă să se multiplice; nimeni nu știe să răspundă la întrebările urgente: cum să facă economiile să funcționeze în timp ce sunt sub amenințarea unor noi măsuri de blocare? Cum pot fi transmise cunoștințele tuturor studenților care nu vor putea merge la universitate la începutul noului an universitar? Cum putem oferi muncă zeci de milioane de tineri care intră acum pe piața muncii? Este necesară salvarea companiilor ale căror produse sunt definitiv vândute?
Nu putem spera că băncile centrale, cu construcțiile sale abstracte și creând bani abstracti, vor reuși durabil să mascheze lipsa de răspunsuri la aceste întrebări. Într-o zi, care nu este foarte departe, vom vedea că aceste măsuri sunt doar ficțiuni. Și totul se va prăbuși.
Nu știu, nimeni nu știe, dacă acest lucru se va întâmpla în doi, cinci sau zece ani. Sau înainte. Singurul lucru cert este că se va întâmpla. Dacă nu acționăm rapid. Ceea ce trebuie decis este destul de simplu:
1. Pregătiți-vă pentru o revenire a pandemiei și a altor pandemii care urmează, producând suficiente măști, teste și dispozitive de urmărire FFP2. Pentru întreaga planetă. Și nu lăsați să se spună că le avem deja. Noi nu facem. Doar o mică parte din foarte puține democrații din Asia sunt pregătite pentru cei mai răi.
2. Alegeți sectoarele pentru a investi resursele maxime, astfel încât să poată produce ceea ce trebuie să răspundem acestei colaps. Cu curajul de a solicita în mod explicit aceste sectoare după nume: asistență medicală, igienă, educație, cercetare, alimente, agricultură, digital, logistică, distribuție, locuințe, energie curată, reciclare, amenajarea teritoriului, democrație, cultură, securitate, divertisment, mass-media , asigurare și credit.
3. Anunțați în mod explicit că anumite alte sectoare, cum ar fi turismul, industria auto și textilele, pot avea încă un viitor mare, prin adaptarea la noile nevoi.
4. Recunoașteți că multe alte sectoare sunt morții vii. Zombi. Și printre ele: croaziere, modă, petrol, produse chimice, materiale plastice, aviație. Și multe altele.
5. Începeți să instruiți tinerii care intră pe piața muncii și angajații care lucrează în sectoarele zombie, plătindu-i, astfel încât să își poată imagina, fabrica și vinde bunurile și serviciile sectoarelor viitoare.
Există unii guverne, primari și lideri de afaceri care au început să înțeleagă acest lucru. Sunt totuși prea rare. În special, în Franța, suntem departe de a fi conștienți de profunzimea crizei viitoare și de urgența acțiunilor care trebuie întreprinse.
Dacă vom continua pe drumul pe care suntem, vom plăti un preț ridicat (în viața noastră privată, precum și în viața familiilor, întreprinderilor, orașelor și națiunilor noastre) pentru lașitatea, ipocrizia, satisfacția de sine și procrastinare.
Fiecare zi contează: vara anului 2020 va fi fie vara dezastrului, fie a trezirii.
Jacques Attali este un teoretician, scriitor, consilier politic și funcționar public francez și social francez, care a ocupat funcția de consilier al președintelui François Mitterrand din 1981 până în 1991 și a fost primul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 1991-1993
Delirul unui evreu francez,”confectioner”de presedinti si ministrii marionete ale Clanului Elitist ,care,ca si confratele Bernard-Henri Lévy, au facut mai mult rau decat bine in vietile lor de super-bogati!
Mosul asta ar trebui sa taca sau macar sa-si ceara scuze. Dupa ce ca de 40 de ani mormaie la urechile tuturor presedintilor Frantei tot ce inseamna „progresism” si marxism cultural si impreuna cu echivalentii sai din alte tari economic puternice sa „ii convinga” sa o ia spre globalizare si reducere oricarei investitii in ceea ce inseamna educatie care nu este marxista acum da lectii. Nu dau 2 bani gauriti pe marxistul asta (deh si el amic mare al lui soros).
PS. Asta nu este scriitor cat despre economist e la nivel de catu.
Trezirea asta sa insemne un Guvern Mondial?