După întâlnirea cu reprezentanţii FMI, BM şi ai CE, Traian Băsescu a precizat că oficialii străini sunt de acord cu construcţia bugetului al cărui deziderat este prudenţa, scriu jurnaliştii de la Gândul.
De asemenea, şeful statului a estimat că economia României va avea o creştere economică de 3% în trimistrel al III-lea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Împreună am fost de acord că, având în vedere prognozele de încetinire a creşterii economice în zona euro, România are obligaţia să propună Parlamentului un buget prudent, care pe de o parte să răspundă realităţilor economice, iar aici în mod cert exporturile României vor fi afectate dacă se confirmă încetinirea creşterii economice în zona euro, şi este deja o realitate. Pe de altă parte, este nevoie de un buget care să arate responsabilitatea Guvernului şi a Parlamentului, chiar dacă 2012 este un an electoral”, a declarat Băsescu.
Preşedintele a criticat a politica hazardată a guvernului din 2007-2008 şi România este obligată să plătească acum „lipsa de responsabilitate” din anii acei ani, indicând actualului guvern să nu „se hazardeze” într-un buget imprudent, bazat pe „prognoze exagerat de optimiste”.
El a recomandat un buget realist, bazat atât pe creşterea economică cât şi pe un deficit bugetar „rezonabil”. „Nu avem cum să nu ne împrumutăm, dar trebuie să fie un deficit rezonabil”, a adăugat el, fără a avansa cifre.
Cu căteva ore înainte, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică la Pro TV, că există o „încetinire a reformelor” la nivelul companiilor de stat, precizând că ar putea fi date termene-limită „mai scurte” pentru privatizarea managementului acestora, consemnează Gândul.
„Este foarte adevărat. Avem o încetinire a reformelor în acest domeniu. Este un dead line, vor fi date dead line-uri şi mai scurte. În cazul în care actualul termen nu este dus la îndeplinire, probabil că vom fi mult mai stricţi”, a declarat Tănăsescu care a precizat că neîndeplinirea acestor condiţii nu va avea efect asupra acestui acord de tip precaut, dar ar putea avea impact asupra imaginii. „Este modul în care o ţară se prezintă în faţa directorului executiv (al FMI) şi modul în care programul este pus în valoare”, a arătat Tănăsescu.
În ceea ce priveşte influenţa politicului la nivelul acestor companii, Tănăsescu a declarat: „În programul pe care l-am definit cu guvernul, această privatizare a managementului companiilor de stat este foarte importantă pentru că ştim că influenţa politicului la nivelul acestor companii este foarte puternică. Dacă mergem la nivelul companii locale o să vedem acelaşi lucru. Monitorizarea celor peste 800 de companii are în vedere tocmai schimbarea acestui tip de atitudine”, jurnaliştii de la ProTV amintindu-i că la Turceni şi Rovinari au fost create recent două posturi pentru oameni dintr-unul dintre partidele de la guvernare.
Tănăsescu a precizat că în privinţa managementului privat au fost constate progrese la Ministerul Transporturilor, dar şi semnale mai puţin bune la Ministerul Economiei unde a fost constatată o încetinire a reformelor. „De exemplu, la Transelectrica un pachet de acţiuni trebuia să fie pus (la vânzare pe piaţa de capital-n.red.). Desigur este un proces mai greoi. Trebuie angajat consultantul. Lucrurile acestea se fac”, a mai arătat Tănăsescu.