Fostul lider cubanez Fidel Castro a murit

Fostul lider cubanez Fidel Castro a încetat din viaţă la vârsta de 90 de ani, anunţă BBC, citând televiziunea de stat cubaneză.

Fidel Castro a condus Cuba pentru aproape jumătate de secol înainte de a preda puterea fratelui său, Raul, în 2008.

Susţinătorii săi l-au considerat ca fiind omul care a redat Cuba poporului, dar adeversarii săi l-au acuzat de reprimarea brutală a opoziţiei.

În luna aprilie a susţinut un discurs în ultima zi a Congresului Partidului Comunist, scrie BBC. El a spus că ideile comuniste încă sunt valabile şi că poporul cubanez va fi victorios, potrivit news.ro.

Părintele Revoluţiei cubaneze este un erou şi un dictator despre a cărui moarte au circulat adesea zvonuri, lasă în urma sa o moştenire controversată, scrie Deutsche Welle, arată sursa citată.

Fidel Castro putea să vorbească ore întregi. Charismaticul revoluţionar era celebru pentru discursurile sale, care puteau dura şi cinci până la şapte ore.

În rubrica „Reflecţiile tovarăşului Fidel” din ziarul partidului său, „Granma”, el îşi critica neobosit marele inamic, Statele Unite.

„Yankeii nu vor pune niciodată capăt controlului asupra pământului, apei, minelor şi resurselor naturale din subsolurile noastre”, scria fostul şef de stat, Guvern şi al forţelor armate, liderul partidului unic, Partidul Comunist Cubanez, în 2012.

Fidel, aşa cum îl numeau numeroşi cubanezi, a fost un adept timpuriu al socialismului şi a luptat toată viaţa sa pentru dreptate şi independenţa Cubei. Lumea industrială şi capitalismul erau odioase pentru el.

Fidel Alejandro Castro Ruz s-a născut în 1926 la Biran, un sat din estul Cubei. Împreună cu cei şase fraţi s-a bucurat de o copilărie prosperă.

El a lucrat ca avocat la Havana după ce şi-a încheiat studiile, adesea pentru clienţi săraci.

Era deja angajat politic ca student, iar în 1952, candidatura sa pentru un loc în Parlament nu a dus nicăieri, după ce Fulgencio Batista, ssţinut de Statele Unite, a preluat puterea printr-o lovitură de stat.

Castro a făcut din răsturnarea lui Batista de la putere misiunea sa şi a adunat rebeli care gândeau la fel în jurul său, printre care şi Ernesto „Che” Guevara.

Însă încercările lor de a-şi pune planul în aplicare, în 1953 şi 1955, au eşuat, iar „El Jefe”, cum era cunoscut, a fost nevoit să fugă în munţi.

„Lui Castro i s-a spus că nu era întreg la minte atunci când a spus că îl va goni pe Batista”, spune Volker Skierka, un jurnalist german şi biograf al lui Castro.

Însă Batista a fugit pe 1 ianuarie 1959, iar Castro a preluat puterea pe insula din Caraibe.

Mulţi cubanezi şi susţinători ai săi l-au considerat un eliberator, iar Castro a luat măsuri să-şi consolideze autoritatea în ţară.

Planurile sale socialiste îl puneau într-un dezacord tot mai puternic cu Statele Unite şi l-au împins mai aproape de sfera sovietică de influenţă, care includea Germania de Est.

Din cei aproximativ 30.000 de cubanezi care au studiat în Germania, cei mai mulţi au fost în fosta Republică Democrată Germană, potrivit Ministerului federal de Externe.

URSS-ul a susţinut Cuba financiar, iar în 1962 a staţionat rachete nucleare cu rază medie de acţiune pe insulă.

Statele Unite au reacţionat dur şi a urmat Criza Rachetelor, care a adus lumea cel mai aproape, în istoria sa, de un război nuclear mondial.

Un embargo american a urmat, care a tăiat toate relaţiile politice şi financiare între cele două ţări.

Situaţia economică a Cubei s-a deteriorat, după implozia Uniunii Sovietice.

Cuba este cunoscută drept ţara cu cele mai bune sisteme de educaţie şi sănătate din regiune, mulţumită investiţiilor continue ale lui Castro în aceste sectoare.

Însă cubanezii sunt privaţi de libertatea de exprimare şi de acces la informaţii, iar opozanţii politici au ajuns în închisori.

Castro era „neabătut în relaţiile cu inamicii săi”, spune Bernd Wulffen, fostul ambasador german în Cuba.

„Castro va rămâne cunoscut ca cel care închidea sute de oameni, pur şi simplu, din cauza unor activităţi paşnice”, a spus înainte de moartea lui Maja Liebing de la filiala cubaneză a Amnesty International.

Sute de mii de cubanezi au fugit de pe insulă de-a lungul anilor, din cauza politicii dure a lui Castro.

Un politician şi om de afaceri german, Hans-Olaf Henkel, a declarat într-un interviu, înainte de moartea lui Castro, că invidiază curajul cubanezului de dinainte de anii ’60. „Ar fi avut memoriale în întreaga lume dacă ar fi fost un democrat”, a spus el.

Castro a renunţat la putere în iulie 2006, din cauza unor probleme de sănătate. Fratele său, Raul, i-a succedat în 2008.

După 49 de ani de putere, Castro este cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor, din secolul al XX-lea.

Numit de Parlament să conducă atât ca şef de stat, cât şi ca şef şi de Guvern, şi totodată din poziţia de lider al Partidului Comunist, Raul a început să deschidă ţara, iar relaţiile dintre Statele Unite şi Cuba, „îngheţate” timp de aproape cinci decenii, au început să se „dezgheţe”.

Guvernul cubanez a eliberat 30 de deţinuţi politici în ianuarie 2015, iar Guvernul american anunţa o relaxare a condiţiilor de călătorie şi comerţului.

După ce a proclamat „socialismul sau moartea”, fratele Castro mai în vârstă a spus prea puţine despre aceşti paşi către o normalizare a relaţiilor între cele două ţări.

„Voi împlini 90 de ani curând”, spunea Castro în aprilie 2016 la Congresul Partidului Comunist. „Curând voi fi la fel ca toţi ceilalţi. Ne vine timpul tuturora. Însă ideile comuniştilor cubanezi vor rămâne proba că, pe această planetă, dacă muncim cu pasiune şi demnitate, ele pot produce bunurile materiale şi culturale de care oamenii au nevoie şi pentru care este necesar să lupte fără să renunţe vreodată”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.