Franța: cele mai imprevizibile alegeri prezidențiale

Duminică, 23 aprilie, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța și va fi pentru prima dată când președintele în funcție nu candidează pentru un al doilea mandat. Alegerile ar putea aduce la putere primul președinte de extremă-dreapta din UE și ar putea fi primele prezidențiale câștigate de un candidat care nu este susținut de un partid parlamentar. La fel, avem de-a face cu campania cel mai golită de conținut european, de dezbaterea privind viitorul UE.

Candidații care au contat cu adevărat în dezbaterea electorală au fost cinci la număr: Marine Le Pen (lidera Frontului Național), François Fillon (candidatul Republicanilor, principalul partid de opoziție și cel mai probabil câștigătorul alegerilor legislative din luna iunie), Emmanuel Macron (fostul ministru al Economiei, candidat al noii mișcări „En Marche!“), Jean-Luc Melenchon (reprezentantul stângii radicale, candidat din partea mișcării „Franța nesupusă“) și Benoît Hamon (candidatul unui Partid Socialist aflat în derivă).

Tribunul, muncitorul și „baronul local“

Nu mai puțin de 11 candidați s-au înscris în cursa prezidențială. Mulți dintre ei pot fi asociați ușor cu tipologia politicianului român: birocratul care le știe pe toate, în persoana lui François Asselineau, „baronul local“ cu un mesaj ce nu depășește cele patru clase de liceu, în persoana lui Jean Lassalle, tribunul cu discurs găunos, în persoana Marinei Le Pen. Campania a avut și o pată de culoare, în persoana lui Philippe Poutou, un mecanic la uzinele Ford care se luptă pentru ca fabrica sa să nu fie închisă și care candidează din partea Noului Partid Anticapitalist, un personaj care a sedus mare parte din presa europeană prin discursul său dezinvolt și mesajul limpede: clasa politică se scaldă în privilegii și este în mod evident coruptă și ruptă de alegători.

40% este procentul alegătorilor indeciși, iar aceasta poate fi sursa unor mari surprize

Momentul care a decis alegerile

Prezidențialele franceze păreau să meargă pe o cale bătută deja în 2002. Acum, rolul de „salvator“ în fața fiicei lui Jean-Marie Le Pen, Marine, urma să fie jucat de fostul premier François Fillon, un candidat conservator care promite reducerea taxelor, o luptă cu sindicatele, reducerea cheltuielilor publice. Totul s-a schimbat odată cu izbucnirea în presă a scandalului Penelopegate (angajarea fictivă timp de ani de zile a soției și a copiilor în echipa parlamentară a lui Fillon), urmată de deschiderea unei anchete de către Parchetul Național Financiar, un soi de DNA francez. Corupție, spun unii. Calomnie și complot împotriva celui mai bine pregătit candidat pentru a fi președinte, pentru că dorea normalizarea relațiilor cu Rusia, spun alții. Cert este doar că, Republicanii (partidul care are mari șanse să formeze următoarea guvernare) nu au găsit un candidat mai curat decât Fillon, după izbucnirea scandalului.

Viitorul președinte citește Goethe

Incapacitatea Republicanilor de a veni în fața electoratului cu un candidat credibil și handicapul creat pentru socialiști de guvernarea palidă a lui François Hollande par să-l propulseze la Elysee pe Emmanuel Macron, care poate fi primul candidat care câștiga alegerile, fiind susținut doar de un partid de strânsură, „En Marche!“, creat în urmă cu un an. Fost bancher la Rothschild&Cie, susținător al întreprinzătorilor, al cheltuielilor pentru armată, poate cel mai proeuropean dintre candidați, Macron este și artizanul unei reforme liberale a pieței muncii, ca ministru al Economiei. Cheia ascensiunii sale este sprijinul acordat de fostul premier socialist Manuel Valls, în dauna candidatului propriului partid – Benoit Hamon. Această ascensiune este pusă de critici pe seama „complotului“ împotriva lui Fillon. Presa rusă îl compară pe Macron cu „drăcușorul scos din pălărie“. În schimb, Macron a sedus-o pe Angela Merkel, este singurul candidat primit de cancelarul de la Berlin. A sedus și presa germană, prin citatele sale din Goethe rostite în campanie, prin angajamentul său pentru cooperarea franco-germană în vederea salvării proiectului european. Este comparat cu fostul cancelar Gerhard Schroeder: nu face distincție între stânga și dreapta, ci doar între bine și rău, după cum scria Frankfurter Allgemeine Zeitung. Însă Macron are un neajuns: nu are experiență politică și discursul sună fals. Pentru francezi, poate cel mai bun indiciu al voinței sale de a schimba, de a fi altfel, este că s-a ținut de promisiunea de a se căsători cu profesoara sa, mai în vârstă decât el cu 24 de ani.

Un scenariu de groază pentru Vest

Un scenariu deloc improbabil este cel al confruntării finale între candidații extremei stângi (Jean-Luc Melenchon) și extremei drepte (Marine Le Pen). Ambii își doresc ieșirea Franței din NATO. În plus, Le Pen dorește părăsirea zonei euro și chiar a UE. Cât despre Melenchon, el promite o taxă de 100% pentru veniturile celor mai bogați francezi (după cea de 70% promisă de socialiști la alegerile din 2012) și reducerea săptămânii de lucru de la 35 de ore la 32 de ore. În SUA sau Marea Britanie, Melenchon pare un extraterestru, programul său este atât de radical, încât „socialistul“ american Bernie Sanders pare un ultraconservator pe lângă el. Ambii candidați dau fiori reci liderilor occidentali, pentru că, indiferent de coloratura noului guvern, președintele Franței este vioara întâi în politica externă a țării, iar o ieșire a Franței din UE ar crea un șoc mult mai puternic decât Brexitul. Scrutinul în două tururi aduce puțină liniște guvernelor din UE: în primul tur, francezii vor vota cu inima (iar Le Pen va intra în finală), pentru ca în al doilea tur să voteze cu mintea, scrie Bloomberg. Rămâne însă de văzut dacă primul tur nu va aduce în lupta decisivă doi radicali.

Un prim tur fără precedent

Pentru institutele de sondare a opiniei publice, situația alegerilor de pe 23 aprilie este fără precedent: au de-a face cu patru potențiali finaliști în turul doi, pe 7 mai. Ultimul sondaj realizat de Cevifop, pe 19 aprilie, arată că Emmanuel Macron va câștiga primul tur cu 23% din voturi, urmat de Marine Le Pen, cu 21,5%, și de François Fillon și Jean-luc Melenchon, cu câte 19%. Însă primii doi clasați sunt pe o panta descendentă, pierzând procente bune în ultimele săptămâni, în timp ce radicalul Melenchon a recuperat peste 4% în ultima lună. În plus, procentul indecișilor, de circa 40%, este cel mai mare din ultimele decenii, iar aceasta poate fi sursa unor mari surprize. Pentru turul decisiv, Macron este dat învingător în fața lui Le Pen, cu 65% din voturi. De altfel, Le Pen ar urma să piardă pe 7 mai în fața oricărui candidat dintre cei trei amintiți. Un alt rezultat pentru 23 aprilie este indicat de casele de pariuri: 51% șanse de victorie pentru Macron, 26% pentru Fillon, iar Le Pen se clasează abia pe locul al treilea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Razvan Ciubotaru 1060 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.