Frauda cu TVA pe cinci ani, cât șapte autostrăzi Iași-Târgu Mureș

Anual, România pierde 6,6 miliarde de euro din neîncasarea unor venituri reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA), ceea ce înseamnă aproape 5% din frauda cu TVA de la nivelul UE. Chiar dacă în anumite state dispar mai mulți bani, în cifră absolută, precum Italia (35,4 miliarde de euro) sau Germania (22 miliarde de euro), țara noastră are cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, 33,4% din veniturile din această taxă preconizate nefiind încasate în 2019, conform unui document de la Ministerul Finanțelor, semnat de secretarul de stat Gyorgy Attila. Sub noi se situează Grecia (30,1%) și Lituania (25,9%)., Cele mai mici deficite erau în Suedia (0,7%), Croaţia (3,5%) şi Finlanda (3,6%.). În perioada 2014-2018, se arată în documentul amintit, frauda cu TVA de la noi s-a situat la aproape 35 miliarde de euro, adică de șapte ori cât costă cea mai scumpă autostradă aflată plan, Iași-Târgu Mureș.

Referitor la creșterea eficienței colectării impozitelor și taxelor, studiile efectuale de serviciile Comisiei Europene sau la comanda acesteia arată situația aproape catastrofală în care se află România din punctul de vedere al discrepanței dintre sumele aferente TVA de colectat și efectiv încasat (TVA gap). La o medie a statelor membre în 2011 de 2,1% din PIB, România apare fruntașă în mod detașat cu 7,9%. În 2015, la o medie UE27 de 10,8% raportat la TVA de colectat, România conducea cu 37,18%, a doua clasată, Slovacia, fiind la 7,8 puncte procentuale depărtare.

Una din cauzele care alimentează frauda cu TVA la noi în țară o reprezintă desele modificări legislative care au influența de-a lungul ultimilor ani performanța ANAF, astfel că datele anuale reflecând încasările la buget sunt în realitate greu de comparat (de amintit doar reducerile succesive ale cotei TVA, modificarea bazei de calcul a contribuțiilor obligatorii, transferarea plății acestora în sarcina angajatului, supraimpozitarea veniturilor din salarii obținute din contracte cu timp parțial de muncă, plata defalctată a TVA). Cuantificarea evoluției rezultatelor este de asemenea obturată de introducerea instrumentelor de transmitere la distanță a documentelor, de evidențele electronice pe care ANAF le utilizează (cu întreruperi de funcționare, cu probleme de compatibilitate între diverse softuri, cu actualizări de date prea rare și cu multe erori).

În documentul semnat de Gyorgy Attila se arată că principaul obiectiv al ANAF este de a reduce decalajul fiscal în cel mai eficient mod, în primul rând prin acțiuni preventive, cum sunt informarea și simplificarea procedurilor cu scopul de a obține înregistrarea, dar și declararea corectă încă de la începutul activității unui contribuabil și, ulterior, prin acțiuni de control al contribuabililor, asigurându-se astfel adoptarea unor abordări adecvate pentru fiecare categorie de contribuabili, precum și alocarea judicioasă a resurselor umane, financiare și tehnice ale organizației. În acest context, în domeniul antifraudei fiscale, se investighează cazurile de fraudă specifice perioadei de criză COVID-19, precum și cele legate de emiterea de bonuri fiscale. Potrivit documentului, eforturile pentru combatarea fraudei în domeniul TVA, inclusiv a fraudei transfrontaliere, au fost intensificate în anul 2019 și continuă în anul 2020, prin creșterea ponderii controalelor operative și inopinate dedicate destructurării lanțurilor evazioniste și eliminarea din sistem a firmelor ”fantomă”, monitorizarea traficului rutier de bunuri provenind din achiziții intracomunitare, controale bazate pe analiză de risc și reacție rapidă în domeniul comerțului cu mărfuri de proveniență comunitară și import, intensificarea utilizării instrumentelor de cooperare administrativă în materie de TVA, inclusiv a controalelor multilaterale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4555 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Dar in ce domenii se face aceasta „evaziune”?!Nu cumva in domeniile controlate de „baieti” (petrol, alcool) sau in cele in care functioneaza mafiile arabesti si turcesti (legume-fructe, flori, etc.)?!De ce nu sunt functionari ANAF in fiecare piata sa supravegheze eliberarea bonurilor fiscale?!De ce se tolereaza sistemul de impozitare „pe norme de venit”?!

  2. De ce s-a renuntat prin 2017-2018 la programul finantat si supravegheat de Banca Mondiala privind digitalizarea ANAF?
    Valcov, Dragnea , Teodorovici, Tariceanu or sti ceva?

  3. Stefan, nici doctorii, notarii, avocatii,mecanicii auto,etc nu dau chitanta sau factura, deci de unde corectitudine?

  4. Fraiere, sunt mii si mii de inspectori de tot felul, inclusiv anaf. Dar toti se ocupa de cu totul altceva. Si duminica le place sa vina la munca. Mai vrei altii in plus? Mare ti-e gradina!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.