Primul lucru pe care îl vezi după un drum lung și de multe ori anevoios cu trenul este gara, o destinație care ar trebui să-ți bucure nu numai privirea, dar și sufletul. Ar trebui să fie o carte de vizită, dar de cele mai multe ori sunt adevărate găuri într-un turism și așa pătat. Unele gări nu au mai fost renovate de zeci de ani, fiind un pericol pentru călători, altele au fost renovate, dar prost, producând pagube în buzunarele CFR, iar altele au fost renovate fără vreun folos.
Să o luăm sistematic. În Gara de Nord din București, evident cea mai mare din România, trenul investițiilor nu a mai oprit de mult. Clădirea prin care trec aproximativ 20.000 de călători în fiecare zi este un adevărat pericol: crăpături în pereți, infiltrații de apă, pericol de incendiu. Niciuna din aceste probleme nu le este străină șefilor de la Transporturi. Iar numărul călătorilor scade tocmai din acest motiv, al serviciilor precare oferite. Dar vorbim despre constatări, iar pentru soluții este nevoie de bani care se pare că nu au fost incluși în buget. Pe de altă parte, primarii spun că există intenții de îmbunătățire a Gării de Nord, dar Ministerul Transporturilor nici nu renovează, nici nu cedează gările mizere. Iar din acest ping-pong de la unul la atul, de pierdut au tot cetățenii. Ministerul Transporturilor este de fapt același minister ce recunoștea într-un document oficial că „tencuielile exterioare aferente fațadelor clădiri stației CF București se află într-o stare avansată de degradare, existând suprafețe mari de fațadă cu tencuieli desfăcute până la zidăria de cărămidă și care prezintă pericol de prăbușire, cu riscul accidentării publicului călător și a pietonilor care tranzitează zonele respective“. De multe ori, apa ajunge la tablouri şi instalaţii electrice. „Pericol de incendiu“, scrie în documentul de la Transporturi. Tot apa a ros şi plăcile de granit ale pardoselii. Peroanele au copertine ruginite, iar o privire de ansamblu asupra Gării Bucureşti Nord te duce înapoi în timp.
Idei sunt, punerea în practică ne omoară
Călătorii, fie ei români sau străini, au aceeași părere: trebuie consolidată, curățată, pentru că este murdară, și renovată, pentru că arată ca înainte de anii ’90. iar autoritățile din România au avut în ultimii ani proiecte care mai de care mai fanteziste: trafic feroviar subteran, trenuri de mare viteză etc. Însă gările cad pe noi. La propriu.
O echipă de arhitecți români propunea transformarea Gării de Nord după modelul Union Station din Washington. Clădirea ar fi fost refăcută și transformată în centru cultural, cu două miliarde și jumătate de euro. Iar casele de bilete și peroanele s-ar fi mutat la peste un kilometru într-o construcție nouă. „Proiectul a fost gândit pe etape. Pentru că este imposibil să investești dintr-o dată o sumă atât de mare. Noi la acel moment vorbeam despre 20-25 de ani“, spune Alexandra Coltoș, unul dintre urbaniștii care au participat la proiect. Numai că, în doi ani, proiectul a stat mai mult pe loc. Iar autoritățile dau din colț în colț și spun că este prea scump și continuă să dea bani cu țârâita pentru cârpeli care într-un final nu înseamnă că împiedică gara de la distrugere.
Nou-nouță, dar năpădită de buruieni
Un alt exemplu: gara din Târgu Jiu a fost construită în perioada comunismului, iar în ultimii 27 de ani nu a avut norocul să fie modernizată. Pare un muzeu părăsit, la ora închiderii, deși fiecare ceas arată altă oră. Gara din Târgu Jiu a fost inclusă în cele 47 de stații care vor primi finanțare europeană până în 2020. Reprezentanții CFR spun că în acest moment se lucrează la modernizarea a 18 stații, iar 104 gări din România sunt propuse pentru a primi fonduri europene. În plan este prevăzută modernizarea peroanelor, a clădirilor și a acoperișurilor. Și în timp ce Gara de Nord cade peste noi, iar la Târgu Jiu mai degrabă afli cât costă un tuns la frizerie decât ora la care vine trenul, într-o comună din Maramureș autoritățile au modernizat o gară prin care nu trece niciun tren, iar în aproape 11 ani buruienile au năpădit șinele de tren. Este vorba despre Gara Câmpulung la Tisa, gară care, practic, pe harta CFR nici nu mai există. Dar asta nu a împiedicat statul să cheltuiască pe aceasta 2,2 milioane lei, în 2012. De atunci nu a trecut vreun tren prin gară, iar sătenii și-au luat gândul că ar putea face cu mâna vreunui mecanic de locomotivă. Reprezentanții CFR Infrastructură spun că renovarea gării era prevăzută în proiectul de securizare a granițelor, în vederea aderării României la spațiul Schengen. Ultima oară când un tren a trecut prin Gara Câmpulung la Tisa a fost pe 17 octombrie 2007.
Gara a fost închisă după ce un tren încărcat cu țigări de contrabandă a fost oprit acolo. Și deși prin gară de mai mult de un deceniu nu trece niciun tren, aceasta s-a modernizat cu 2,2 milioane lei – s-au montat 32 de camere de supraveghere pe cei 2,5 kilometri până la granița cu Ucraina. Iar gara are patru angajați. Localnicii spun că atunci când trenul a fost oprit „au vrut să confiște trenul, dar asta nu au putut. Trenul nu a fost al statului român, ci al Ucrainei, și de atunci nu mai vine. Iar angajații cică asigură paza gării, instalațiile și fac ce mai trebuie făcut printr-o gară“. Nu știm ce e de făcut într-o gară prin care nu mai trece niciun tren, dar știm ce s-ar putea face în gări mari prin care trec zilnic mii de călători și care sunt un real pericol pentru siguranța acestora.
Cale ferată construită peste noapte
La chinezi, lucrurile stau evident altfel. În China s-a construit de la zero o gară, peste noapte, inclusiv căile ferate care o conectează de localitățile din apropiere. Peste 1.500 de muncitori și-au făcut apariția în orașul Longyan, din sudul Chinei, pe 20 ianuarie, în jurul orei 18.00. La 18.30 au început munca și în numai 9 ore au terminat toată treaba. Muncitorii au conectat trei gări, Ganlong, Ganruilong și Zhanglong, de gara nou-construită Nanlong. Asta înseamnă că în 9 ore ei au ridicat clădirea în care se află gara, au construit peroanele, au dezmembrat șinele vechi și le-au înlocuit cu unele noi – o performanță greu de egalat. Liderul proiectului a declarat că au fost folosite 23 de excavatoare și șapte trenuri pentru ca lucrarea să fie gata în timp-record. Inginerul care a condus proiectul spune că secretul vitezei și eficienței cu care au lucrat oamenii a constat în faptul că aceștia au fost împărțiți pe șapte unități, fiecare având sarcini bine stabilite. Gara și calea ferată construite vor face parte dintr-o linie de 246 de kilometri, pe care vor putea circula trenuri cu o viteză de până la 200 de km/oră, care va conecta sudul Chinei cu regiunile din centrul țării.
În Ungaria, gările vechi sunt conservate aidoma pieselor de muzeu. Un exemplu este Gara de Vest din Budapesta, construită de un arhitect celebru. În această gară s-au turnat mai multe filme. Turiști sunt mulți, fiindcă foarte multe trenuri ajung aici din străinătate și mulți vin tocmai pentru că se află în centrul orașului. Clădirea lungă de 146 de metri și înaltă de 25 de metri a devenit obiectiv turistic.
Se continua falimentul celui mai ieftin transport terestru din lume.
„Omul sfinteste locul!”Cititi sau recititi Calatoria lui Marco Polo in China, in secolul Xlll .Cata deosebire era intre organizarea Chinei si organizarea Europei, in secolul Xlll ! In Romania toate lucrarile dureaza mai mult , pentru a fi timp sa se fure. Pana se termina o lucrare , jumatate din materiale si utilaje se fura. Dupa anul 1990 hotii au furat : vagoane , roti de vagoane , sine pentru calea ferata ,senzori ,aparatura…Sub acoperirea lozincii ca ” lupta contra comunismului ” hotii au furat si au vandut in Turcia , Austria…tot ce se putea fura din CFR si din toata averea publica ( proprietatea comunista). Reiese ca cei mai mari dusmani ai Romaniei au fost si sunt hotii (include si coruptii sau lobbystii ). Din continutul articolului , reiese ca omul sfinteste locul. Au fost CF in Romania ,dar s-au furat . De ce sa se mai faca investitii in CFR ? Ca sa aiba hotii ce sa fure in continuare ??
Majoritatea garilor din Romania au fost facute in timpul lui Carol I.