Gaură bugetară sau manevră politică

Liviu Dragnea a declarat duminică seară că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanţe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloş şi Anca Dragu trebuie să dea explicaţii.

„Este foarte posibil ca mâine, o să mă consult cu colegii mei, să iniţiem o comisie de anchetă, pentru că ceea ce s-a întâmplat la Ministerul de Finanţe este ilegal. Ei au estimat pe hârtie, având la bază probabil nişte angajamente scrise din partea unor decidenţi, că veniturile în România la finalul anului 2016 vor creşte cu aproape trei miliarde.

Drept care au făcut o rectificare pozitivă. Asta era undeva în 23 noiembrie. 31 decembrie ne arată că veniturile sunt mai mici cu 10 miliarde sau cu 14, o să primesc toate datele mâine dimineaţă. Asta este total ilegal. Cine a minţit cu aceste date, ceea ce nu s-a mai întâmplat în România, va trebui să plătească“, a afirmat, la România TV, Liviu Dragnea. Conform acestuia, „suntem în situaţia în care bugetul României pe anul 2017 are o gaură de 10 miliarde de lei, pe care o vom acoperi, dar care puteau să se ducă în alte lucruri bune pe care puteam să le facem“.

Dragnea, scamator

Fostul premier Dacian Cioloș susține că liderul PSD, Liviu Dragnea, apelează la o scamatorie când anunță că a găsit „o gaură de zece miliarde în buget“. „Pentru orice om cu minime cunoștințe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decât cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există. Realitatea este că în 2016 veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut. Mai mult, în decembrie am rambursat integral firmelor TVA în valoare de 2,1 miliarde de lei, fără a lăsa presiune pe bugetul anului următor, cum se obișnuiește, tocmai pentru a ușura povara noului Guvern. Restul sunt povești. De altfel, în 2017 este alt buget.

În caz că anul acesta nu își poate onora promisiunile electorale, domnul Liviu Dragnea nu poate da vina pe bugetul de anul trecut. Dar, nu-i așa, domnul Dragnea nu se încurcă în detalii. În rest, este același mod de lucru folosit de PSD și cât timp am guvernat: tehnocrații sunt de vină. PSD își acoperă nerealizările și promisiunile mincinoase cu diversiuni și propagandă.

Bugetul țării nu este un sac fără fund și nici nu poate fi administrat haiducește, domnule Liviu Dragnea. Promisiunile dumneavoastră populiste vor fi aplicate pe spatele celor care muncesc cinstit și plătesc taxe, ne veți îndatora țara și viitorul. Chiar așa, de ce nu ați spus în campanie că veți crește taxele pentru o parte dintre angajați și ați făcut acest lucru în a doua ședință de Guvern?“, a scris Cioloș pe pagina sa de Facebook.

De unde vine minusul din decembrie

Execuția bugetară pe perioada ianuarie-noiembrie a consemnat un deficit bugetar (cheltuieli mai mari ca venituri) de 0,73%, adică un minus de 5,5 miliarde de lei. Fostul ministru de Finanțe Anca Dragu a anunțat acum câteva zile că întreg anul 2016 s-a încheiat cu un deficit de 2,6%, sub deficitul bugetar programat de 2,8%. Și de aici a pornit toată tevatura cu cheltuielile enorme, de 10 miliarde de lei din luna decembrie, pentru că am avut o creștere subită de deficit, de la 0,73% la 2,6% doar într-o lună.

Dar tradiția spune că luna decembrie este o lună de „spart“ bani. În decembrie 2015, în prima lună de guvernare Cioloș, s-au cheltuit 16,6 miliarde de lei, în decembrie 2014, în guvernarea Ponta, s-au cheltuit 12,1 miliarde de lei. „Deficitul bugetar este 2,59% din PIB faţă de 2,8% din PIB, ţintă cu care am început anul. Asta înseamnă că nu avem o gaură de 10 miliarde de lei.

Dacă gaura ar fi existat, ea s-ar fi tradus printr-un deficit suplimentar cu circa 1,3% din PIB şi, prin urmare, am fi încheiat anul cu 4,1% din PIB. Să nu uităm apoi faptul că bugetele României se verifică şi se monitorizează de către Comisia Europeană. Cu atât mai mult bugetul României, noi fiind un stat aflat într-o perioadă de supraveghere post-program până prin 2018“, a declarat Anca Dragu, pentru HotNews. Potrivit fostului ministru de Finanțe, în 2016 au fost cheltuieli nerealizate aferente Casei de Sănătate. „Ştiţi că avem formulă cost – volum – rezultat pe partea de medicamente. În momentul în care statul plăteşte, firma de medicamente achită şi ea taxa claw-back. În momentul în care cheltuiala statului nu e efectuată pe aceste medicamente, nici claw-back-ul nu a fost încasat. Dar eu din buget nu pot să tai aceste sume, întrucât Casa poate face în ultima zi decontările. Avem apoi proiectele pe fonduri nerambursabile.

Aceste proiecţii rămân în buget până la finele anului şi nu pot să tai din buget această prognoză, pentru că ar însemna că îi tai şi cofinanţarea“, a mai declarat Dragu.

Dragnea a numărat greșit. 10 miliarde de lei sunt de fapt 11,5
„Gaura“ pe care șeful PSD, Liviu Dragnea, spune că a identificat-o în bugetul statului este de fapt de 11,5 miliarde de lei. Ce înseamnă această sumă? 9 miliarde de lei sunt bani europeni care nu au fost atrași, 1,5 miliarde de lei sunt sumele care nu au fost încasate din taxa Liviu Dragnea a declarat duminică seară că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor , dar care urmează să ajungă la buget, și un miliard de lei peste suma prevăzută pentru rambursarea de TVA. Aceste sume au fost confirmate pentru Cotidianul de un fost consilier al premierului Dacian Cioloș. „Vorbim despre venituri și cheltuielile aferente prognozate și nerealizate. Deci nu au fost veniturile respective, nu s-au făcut nici cheltuielile. Unde e gaura?“, a declarat fostul consilier al lui Dacian Cioloș. Conform fostului demnitar, cabinetul Cioloș a rambursat TVA companiilor în valoare de 2,1 miliarde de lei, dublu față de cât era prognozat.

De unde vine supărarea PSD

În prima săptămână de guvernare, Executivul condus de Sorin Grindeanu a decis creșterea de la 1 februarie a salariilor personalului din administraţia publică locală cu 20%, a celor care ocupă funcţii de specialitate artistică din cadrul instituţiilor publice de spectacole cu 50%, iar pensia minimă garantată să fie de 520 lei. De la 1 iulie, valoarea punctului de pensie stabilit se va majora cu 9%, până la 1.000 de lei. Efortul bugetar va fi de 5,1 miliarde de lei. Asta înseamnă jumătate din „gaura“ invocată de Dragnea. În plus, supărarea PSD este legată de refuzul fostului cabinet de a renunța la scăderea TVA de la 20 la 19% de la 1 ianuarie și de a amâna scoaterea taxei pe stâlp și a supraacizei la carburanți. Asta înseamnă o scădere de venituri de peste 6 miliarde de lei pentru 2017, bani pe care PSD ar fi contat în încercarea de a mări salarii, pensii și de a scădea unele taxe și impozite, conform programului de guvernare.

10 miliarde de lei este suma care lipsește PDS-ului pentru a acoperi toate promisiunile campaniei electorale

Opoziția despre miliardele dispărute ale lui Dragnea
Senatorul liberal Florin Cîțu susține că spusele lui Liviu Dragnea sunt șocante. „De aceea îmi permit pentru prima oară de când fac politică să-i dau un sfat. Lucrurile nu trebuie niciodată judecate la supărare. Am cel puţin 3 motive:
1) Nu este elegant să ameninţi public nişte foşti miniştri. Mai ales că ei, nemaifiind demnitari, nu pot fi chemaţi la Parlament, la comisii.

2) Când actualul ministru de Finanţe (Viorel Ștefan, n.r.) a preluat ministerul de la fostul ministru de Finanţe (Anca Dragu, n.r.), a semnat un protocol de predare-primire în care eu cred că şi-a asumat situaţia curentă a ministerului.

3) Tot programul PSD cu care a câştigat alegerile a fost întocmit şi cu sprijinul celor peste 10 secretari de stat care au contribuit cu informaţii – şi nu numai la acest program de guvernare. La care se adaugă un prim-viceprim-ministru (Vasile Dîncu, n.r.). Aşadar, PSD a fost prezent în guvernarea Cioloş. Aici sunt două variante: ori secretarii de stat ai PSD l-au minţit pe domnul Dragnea şi nu l-au informat despre un asemenea pericol, ori dânsul hotărăşte să-i cheme şi pe aceştia (în special pe cei de la Ministerul Finanţelor Publice) la audierile din comisia de anchetă.

În concluzie, cred că ar trebui să fim mai precauţi când vorbim despre bugetul ţării la debutul unei guvernări.

Asta, pentru că, domnule preşedinte Dragnea, în momentul acesta ochii tuturor investitorilor, ai instituţiilor financiare internaţionale şi ai ambasadelor străine sunt aţintiţi asupra noului Guvern pe care l-aţi instalat. De aceea, mai multă prudenţă în declaraţii ar fi binevenită“, a pus Cîțu. Înainte de a ajunge în Senat, Cîțu a fost bancher și analist economic. (Dan Nicu, Mihai Boeru)

„Gaura“ lui Dragnea, de 10 miliarde de lei, este urmașa „grelei moșteniri“ inventate de Ciorbea în 1996. Sintagma „greaua moștenire“ a devenit apoi un loc comun al fiecărei schimbări de guvern din ultimii 20 de ani. Noutatea o reprezintă doar vehemența și exprimarea de maidan a liderului PSD.

Despre cum a reușit să constate această „gaură“ sau din ce anume provine ea, Liviu Dragnea nu a suflat niciun cuvânt. Cotidianul a încercat să explice unde sunt cele 10 miliarde: sunt o „gaură“ sau doar un deficit bugetar normal? La închiderea ediției, preşedintele Klaus Iohannis a anunțat că a avut o discuţie telefonică cu premierul Sorin Grindeanu, stabilind să se întâlnească miercuri după-amiază, pentru a discuta pe tema bugetului de stat şi a sustenabilităţii măsurilor anunţate de Cabinet. Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a afirmat că Președenția refuză să comenteze declarațiile privind „dispariția“ celor 10 miliarde de lei.

„Greaua moștenire“, o tradiție a PSD

Într-o videoconferință cu prefecții, fostul prim-ministru Adrian Năstase a prezentat bilanțul guvernării PSD în anii 2001-2003. El s-a referit la „greaua moștenire“ lăsată de guvernarea CDR a anilor 1997-2000.
„Haideți să ne imaginăm ce ar fi însemnat ca guvernarea CDR – PNL – PD să fi realizat același ritm de creștere economică, așa cum îl realizăm noi acum. Practic, am muncit trei ani de zile pentru a reveni la situația din 1996, iar scăderea economică din 1997-1999 este completată de creșterea din 2001-2003. Guvernul trebuie să cicatrizeze niște răni care s-au produs în perioada anterioară și este dureros faptul că raportăm un bilanț care trebuie să ne ducă nu la comparații cu țările dezvoltate din Europa, ci să revenim la perioada anterioară de la care am plecat în procesul de tranziție.“

În octombrie 2012, prim-ministrul de atunci, Victor Ponta, a prezentat cele „15 bombe cu ceas“ lăsate de guvernarea PDL, numindu-le „15 grave probleme pe care le-am avut de soluționat sau cu care ne-am confruntat în aceste 5 luni de la preluarea guvernării“. Potrivit lui, guvernarea USL moștenise de la fostele guverne Boc și Ungureanu următoarele probleme: corupția din ANAF, pagubele de la Poșta Română, prejudiciile de miliarde de la Hidroelectrica și Oltchim, blocajele la programele operaționale europene, taxa de claw-back, subvențiile la agricultură, subfinanțarea cronică și calculată a Armatei Române, disponibilizările și blocajele din cadrul Poliției Române, corupția de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, eliminarea subvențiilor la încălzire, datoriile SRTV, indemnizația pentru mame, restituirea taxei auto, lipsa de fonduri pentru aplicarea Codurilor juridice, neasigurarea bugetului Educației.

Ponta confirmă informațiile lui Dragnea despre gaura la buget

Victor Ponta s-a alăturat declarațiilor liderului PSD, Liviu Dragnea, afirmând că și el atenționase asupra existenței unei găuri în bugetul de stat. Pe pagina sa de Facebook, Dragnea a postat următoarea declarație: „Tot anul 2016, și eu și Gelu Diaconu (fostul șef ANAF) am atras atenția, cu cifre și date concrete, că există o gaură din ce în ce mai mare în bugetul țării! Se pare că am avut dreptate!

Cauzele principale – trădarea gigantică de la Fondurile Europene (când România nu a mai luat niciun ban ca să rămână disponibili pentru alte cheltuieli ale Comisiei Europene); decapitarea conducerii și aducerea la șefia ANAF a unor oameni controlați de multinaționale; paralizarea tuturor investițiilor publice centrale și locale «de frica DNA»!

Sigur că trebuie să răspundă Cioloș, Dragu, Ghinea etc.! Dar să nu uităm cine, cum și de ce a adus la putere acest Guvern – KLAUS IOHANNIS!“.

Apărarea fostului guvern

Pe lângă fostul prim-ministru Dacian Cioloș, alți trei foști membri ai cabinetului condus de acesta au reacționat până acum la declarațiile lui Liviu Dragnea cu privire la gaura din buget.

Cristian Ghinea a reacționat pe pagina de Facebook: „Dorel la guvernare: îi dă cu virgulă la promisiuni și la buget. Dragnea zbiera acum o lună că guvernul tehnocrat rămâne cu bani necheltuiți. Acum se agită că i-a lăsat gaură. În decembrie, în campanie, omul nostru era ninja cu deficitul, rămâneau banii necheltuiți la buget: «În 2016 suntem în situația în care 19 miliarde de lei din 38 de miliarde, pe care îi are la dispoziție guvernul, nu se cheltuie pe investiții. Miliarde de lei rămân necheltuite la guvern». Dorel în ianuarie, la guvernare: «Acum totul ne arată că veniturile sunt mai mici. Asta e ilegal. Cine a mințit trebuie să plătească. Bugetul are o gaură de 10 miliarde de lei».
Dorel nu știe că linia la deficit se trage după finalul anului, sau știe și acum face circ, ca să scoată cămașa că nu poate ce a promis în campanie?
Hai, Dorele, curaj cu guvernarea! Aveți un program de îndeplinit și numai tu îl știi din scoarță în scoarță.

P.S.: Share-ul ajută, televiziunile lor lucrează“.
Vlad Voiculescu a scris tot pe Facebook: „1. PSD promite în campanie salarii, pensii, avioane. 2. Cioloș le spune că nu există bani pentru asta și că trebuie să fim responsabili. Pîslaru le spune și mai plastic: «Un Nobel pentru cine face bugetu’!». 3. PSD câștigă alegerile și își dă seama că nu are bani pentru salarii, pensii, avioane. Așa că dă vina pe Cioloș. Logic, nu?“.

„Programul PSD nu va putea fi pus în aplicare“

Profesorul universitar Mircea Coșea a declarat pentru Cotidianul că „îmi vine greu să cred că în doar trei zile domnul Viorel Ștefan, noul ministru de Finanțe, a reușit să constate lipsa acestor sume“ pentru care trebuie consultate acte a căror analiză durează luni de zile.

„În baza tradiției «grelei moșteniri» în cazul celor 10 miliarde, poate fi și aşa, și aşa. În primul rând, eu am afirmat încă din septembrie că guvernul trecut a făcut colectări mai mici la buget față de cât anunța. În al doilea rând, este problema plății TVA la finele anului 2016, care ar trebui văzut cui s-a plătit, ca să nu fie niște plăți clientelare. În al treilea rând, este vorba despre competență, căci este evident de mult că doamna Dragu nu avea o pregătire temeinică. Este vorba despre o bulibășeală în ceea ce privește execuția bugetară din 2016.“

Legat de programul PSD, profesorul universitar Mircea Coșea a afirmat că acesta este „mai ambițios decât se poate“. PSD nu a făcut un audit și toate scăderile de taxe și toate creșterile anunțate „nu s-au bazat pe un audit care să ofere cifre exacte, ci doar pe o prognoză“ care se poate sau nu să se îndeplinească. „Din punctul meu de vedere, este puțin probabil să existe o creștere economică de 5,5% în următorii ani, având în vedere cursul economiei mondiale. Tot așa cum este foarte puțin probabil ca în cazul fondurilor europene rata de absorbție să ajungă dintr-o dată la peste 75%“, a mai precizat Coșea.

Din aceste motive, în viziunea analistului, „programul PSD nu va putea fi pus în aplicare“, iar termenele stricte și „sumele cu virgulă“ anunțate de Liviu Dragnea vor să dea o aparență de seriozitate economică, dar în fapt PSD dă dovadă de lipsă de logică economică dacă, la începutul anului, anunță tăieri de taxe și creșteri de salarii.

Pro și contra. Analiști despre miliardele dispărute

Cristian Socol: „Actualul Guvern pleacă la drum cu un minus de 17 miliarde de lei“

Cristian Socol, fost consilier economic al premierului Victor Ponta, se întreabă unde sunt cele trei miliarde. „Adică de la un deficit bugetar de 0,73% din PIB la sfârșitul lunii noiembrie s-a ajuns la 2,6% din PIB la sfârşitul lunii decembrie? Adică s-au cheltuit aproape 3 miliarde euro în plus faţă de veniturile încasate în luna decembrie? Pe ce s-au dus banii? (…) Vă mai aduceţi aminte că nu se găseau 2,8 miliarde lei pentru creşterea salariilor medicilor şi profesorilor? Uite că s-au găsit 13 miliarde lei de spart într-o lună, în luna decembrie 2016!“, susține Socol. În opinia sa, Cabinetul Grindeanu pleacă de la un minus de 17 miliarde de lei, invocând aici și cele 6 miliarde de lei ce nu mai vin la buget pentru că a scăzut TVA de la 20 la 19% și au fost eliminate de la 1 ianuarie taxa pe stâlp și supraacciza la carburanți.

Lucian Isar: „Dragnea s-ar putea să aibă surprize neplăcute“

Bancherul Lucian Isar a spus că, în situația în care liderul PSD va lansa o astfel de comisie, ar putea să aibă „surprize neplăcute“. Isar este soțul Alinei Gorghiu, dar și fost ministru al Mediului de Afaceri în guvernul Ponta.
El a declarat la Antena 3 că este de părere că Liviu Dragnea va închide, în cele din urmă, această comisie. „Dacă estimarea a fost făcută pentru a justifica anumite plăți, atunci avem un subiect de discuție. (…) Singura zonă în care va exista o bază de discuție este dacă au identificat plăți, cheltuieli care au avut în spate acest paravan de neestimare corectă a veniturilor. (…) Dar dacă lansează o astfel de comisie de anchetă, ar putea să aibă surprize neplăcute. Pentru că genul acesta de cosmetizare a numelor s-a întâmplat și în cazul împrumutului de la FMI. Tot supradimensionări. Sunt aceiași economiști invocați de domnul Dragnea. Prin urmare, o astfel de comisie s-ar putea să genereze discuții pe care nu o să vrea să le aibă în spațiul public și o va închide“, a afirmat Isar.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.