Geoană: Dezechilibrul între multinaţionale şi investitorii interni creează o gaură neagră în politică

„Ţara mea se află la ceea ce eu numesc o dublă periferie, din punct de vedere geografic şi al influenţei. Este un loc întunecat pentru ţări care au instrumente limitate pentru a răzbate singure. Interesele economice private câştigă în mod progresiv pârghii de control în politică. Dezechilibrul rezultat între multinaţionale şi investitorii interni creează un vortex care conduce la o gaură neagră în politică. Riscul este de deficite în democraţie şi eşecuri în guvernare. Aceasta este ingrijorator atat pentru democratia electorala, cat si pentru abilitatea guvernelor de a planifica o strategie economica eficienta”, afirmă el în articolul apărut joi în ediţia electronică a The Atlantic.

Neprotejată de efectele de tsunami ale contagiunii din zona euro, regiunea vede deja cum cresc dobânzile la împrumuturi. Coroborată cu dispariţia investitorilor şi ezitarile marilor investitori direcţi, această presiune poate pune în pericol progresul din 20 de ani de democraţie şi realizări economice. Este o ameninţare la adresa intereselor occidentale strategice nu numai în Europa, dar şi in Asia Centrala şi Mediterana Orientala.

În loc să se plângă de reorientarea SUA către Asia şi de lipsa garanţiilor de securitate, Europa-şi aici includ noii membri UE şi NATO-trebuie să ocupe un loc strategic în regiune. Unele scopuri evidente sunt încheierea unor procese neterminate, precum aducerea Balcanilor de Vest în Occident şi asigurarea unei politici energetice eficiente, care sa reducă dependenţa de Rusia. Ţări ca a mea-România- şi Polonia au cerut coordonarea reformelor UE şi NATO în planul apărării, pentru crearea unei capacităţi robuste de intimidare, care să ne facă mai puţin dependenţi de SUA, scrie Mircea Geoană.

Legăturile sunt însă reciproce. Rolul Europei în economia SUA este unul major. Alegerile prezidenţiale pot depinde de soluţiile europene la criză. Dacă economia Europei se va îndrepta către tendinţa sudului, perspectivele de creştere economică în SUA si cele ale scăderii şomajului devin incerte.

„România se află printre ţările europene în care amestecul toxic de recesiune cu ani de proastă guvernare au adus revoluţii politice. Acesta este un risc grav pentru Europa şi relaţia transatlantică”, adaugă fostul preşedinte al Senatului.

Afirmând că pentru România este importantă depăşirea diferenţelor pentru a readuce ţara pe drumul relansării şi reformelor democratice, Geoană se declară convins că aceasta nu poate aştepta ca „Bruxelles-ul să facă acest lucru” pentru ea. „Într-o Uniune Europeană care se concentrează pe criza din zona euro şi umbra repoziţionării Americii, Europa de Est se simte izolată şi confuză. Acest lucru este valabil pentru statele membre UE ca România şi încă şi mai mult pentru statele candidate din Balcanii de Vest şi vecinii Europei de Est până la Caucaz şi Marea Caspică. De aceea, în timp ce avem nevoie de o curăţenie internă, avem nevoie şi de o lumină de orientare. O nouă viziune comună”, a adăugat el.

Pentru a ajunge la această „viziune comună” este necesară o „nouă claritate în procesul european”, consideră Geoană, în opinia căruia aceasta este o perioadă pentru „proiecte politice mari” dar şi una de „management al crizei”. „Acum, Europa are nevoie să găsească o cale de a le face pe amândouă în acelaşi timp. Statele Unite sunt în aceeaşi situaţie. Mai bine am discuta!”, afirmă el.

Amintind despre cooperarea în domeniul securităţii dintre Statele Unite şi România, posibilă graţie „poziţiei geografice şi angajamentului solid” al României, fostul preşedinte al Senatului adaugă că, dincolo de securitate, Bucureştiul are nevoie şi de „sprijin politic în cadrul UE”, precum şi de „un ajutor semnificativ în lupta sa de revenire la integritate, bună guvernare şi o politică înţeleaptă”. „Aceasta înseamnă investiţii şi o politică la nivelul UE pentru a contracara vortexul de la periferie”, explică el.