Germania suspendă proiectul gazoductului Nord Stream 2 (update)

UPDATE Furnizarea de energie pentru Europa nu va fi afectată de blocarea proiectului Nord Stream 2, noua conductă de transport al gazelor din Rusia în Germania, apreciază Comisia Europeană.

Un purtător de cuvânt al CE a declarat marţi că „Nord Stream 2 încă nu funcţionează, nu livrează energie în Europa. Nu este o sursă diferită de energie, este o conductă diferită pentru un furnizor existent (…) Nu există nicio schimbare a situaţiei curente”.

Cancelarul german Olaf Scholz a blocat marţi procedura de certificare a gazoductului Nord Steam 2, ca reacţie la recunoaşterea de către Rusia a independenţei regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.

UPDATE Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat marţi blocarea procedurii de certificare a gazoductului Nord Steam 2, ca răspuns la decizia de luni a preşedintelui rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, transmite EFE.

”Nu poate exista certificare” a acestei infrastructuri, a declarat Scholz, dând asigurări că ”situaţia s-a schimbat” după recunoaşterea de către Moscova a independenţei autoproclamatelor republici proruse din regiunea Donbas, în estul Ucrainei. ”Fără această certificare, Nord Stream 2 nu poate intra în funcţiune”, a insistat Scholz, într-o conferinţă de presă comună cu premierul irlandez Michael Martin, aflat în vizită la Berlin. Scholz a mai adăugat că dosarul Nord Stream 2 ”va fi reexaminat” de guvernul german.

Scholz a mai spus că guvernul german şi partenerii din Uniunea Europeană vor anunţa ”într-o manieră coordonată” în cursul zilei de marţi sancţiunile pe care le vor impune Rusiei pentru ceea ce el a numit ”o ruptură” a Rusiei de acordurile internaţionale semnate de Moscova în ultimele decenii.

El a pledat totodată pentru depunerea de eforturi diplomatice între occidentali şi ruşi ”pentru a evita o catastrofă”. ”Este important, în afara unor prime sancţiuni, să se evite o nouă escaladă şi deci o catastrofă. (…) Este obiectivul tuturor eforturilor noastre diplomatice”, a adăugat Scholz, subliniind că, ”la 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, un război ameninţă Europa de Est”, potrivit AFP. ”Nu vom accepta recunoaşterea regiunilor separatiste ucrainene”, a insistat cancelarul german.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că are în vedere ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, acuzând-o că pregăteşte continuarea ‘agresiunii militare împotriva Ucrainei’, după ce omologul său rus Vladimir Putin a recunoscut luni autoproclamatele republici proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei şi a dispus desfăşurarea trupelor ruse în provincia Donbas cu scopul de a asigura ‘menţinerea păcii’, transmit agențiile de presă străine.

‘Am primit o solicitare din partea Ministerului de Externe de a examina problema ruperii relaţiilor diplomatice între Ucraina şi Rusia’, a declarat Zelenski în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său estonian Alar Karis.

‘Voi analiza această chestiune imediat, după conferinţa noastră de presă’, a spus preşedintele ucrainean, adăugând că va examina şi paşii pe care îi va face Kievul împotriva escaladării ruse.

Recunoscând ‘republicile ‘ separatiste din estul Ucrainei, Rusia pregăteşte baza legală pentru continuarea agresiuni sale militare împotriva Ucrainei, a acuzat Volodimir Zelenski.

‘Considerăm că, prin această decizie, Rusia a creat baze legale pentru continuarea agresiunii sale împotriva statului ucrainean, încălcând astfel toate angajamentele sale bilaterale şi multilaterale, (inclusiv) rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina din 17 februarie 2015’, a declarat el pe fondul temerilor privind o invazie de anvergură rusă.

Zelenski a spus că nu se aşteaptă la un ‘război de mare amploare’ împotriva ţării sale şi nici la o escaladare pe scară largă, dar a avertizat că va institui legea marţială în cazul unui astfel de scenariu.

Kievul, a subliniat el, nu va răspunde cererii separatiştilor de a retrage trupele ucrainene din partea de Donbas aflată sub controlul statului ucrainean.

‘Nu discutăm cu ei. Nu înţelegem cine sunt ei’, a spus preşedintele ucrainean, reiterând refuzul Kievului de a se aşeza la masa negocierilor cu militanţii separatişti.

‘Europa şi lumea nu pot permite ca greşelile tragice care au fost făcute în Georgia în 2008 să fie repetate’, a spus el, referindu-se la conflictul armat în urma căruia Rusia a recunoscut republicile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

În acest context, el a cerut oprirea ‘imediată’ a gazoductului ruso-german Nord Stream 2. ‘Ne-am pus de acord asupra necesităţii introducerii imediate de sancţiuni pentru un nou act de agresiune împotriva Ucrainei’, a declarat Zelenski în aceeaşi conferinţă de presă cu omologul său estonian, care a condamnat ‘ferm’ pasul făcut de Putin. ‘Aceste sancţiuni trebuie să includă oprirea totală a Nord Stream 2’, a insistat preşedintele ucrainean.

Ucraina nu va accepta modificarea frontierelor, a afirmat preşedintele Volodimir Zelenski, după decizia Rusiei de recunoaştere a independenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk, avertizând asupra dreptului la apărare colectivă.

„Cele mai noi acţiuni ale Rusiei sunt o încălcare a suveranităţii Ucrainei şi a integrităţii teritoriale a ţării noastre. Întreaga responsabilitate pentru consecinţele acestor decizii aparţine Rusiei”, afirmă Volodimir Zelenski, conform unui comunicat difuzat de Preşedinţia Ucrainei.

„Noi nu ne temem. Frontierele ţării vor rămâne aşa cum sunt. Ucrainenii sunt pe teritoriul lor şi nu vor ceda nici cea mai mică parte a teritoriului”, a avertizat preşedintele Ucrainei, invocând dreptul la apărarea colectivă.

„Aşteptăm din partea partenerilor paşi clari şi eficienţi de susţinere. Acum vom vedea cu adevărat cine sunt prietenii noştri”, a subliniat Volodimir Zelenski, citat de postul BBC şi de cotidianul Le Figaro.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, luni seară, armatei ruse să intervină pentru ceea ce Moscova cataloghează drept misiuni de „menţinere a păcii” în regiunile separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, după recunoaşterea independenţei acestora.