GNL, bogăția care a înfuriat Orientul Mijlociu

Excomunicarea Qatarului de către Arabia Saudită a început să se producă din 1995, iar trecutul și posibilul viitorul lung al litigiului se explică cel mai bine prin gazele naturale. Nu a fost doar anul în care tatăl actualului emir, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, și-a răsturnat propriul tată pro-saudit dar și anul când mica peninsulă de deșert a fost pe punctul de a face prima livrare de gaz natural lichefiat (GNL) din cel mai mare rezervor din lume. Câmpul offshore din nord, care oferă practic întregul gaz din Qatar, este împărțit cu rivalul iranian al Arabiei Saudite, scrie Bloomberg.

Bogăția care a urmat a transformat Qatarul în cea mai bogată națiune din lume, cu un venit anual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari, și cel mai mare exportator de GNL de pe mapamond. Concentrarea Qatarului asupra gazului i-a permis micului emirat să se desprindă de dominația Arabiei Saudite, care, în declarația de luni, i-a acuzat pe qatarezi de relații strânse cu Iranul și cu mișcările islamiste fundamentaliste și a trecut la închiderea frontierei. Doha și-a construit din 1995 până în prezent propriile sale legături cu alte puteri, precum Iranul, cu SUA (este gazda comandamentului central al Statelor Unite în regiune) și mai recent cu Rusia. Fondul suveran al Qatarului, unul dintre cele mai mari din lume, a convenit anul trecut să investească 2,7 miliarde de dolari în Rosneft Oil Co. PJSC, companie controlată de statul rus. „Qatar a fost un fel de stat vasal saudit, însă a folosit autonomia pe care și-a dobândit-o grație gazelor sale pentru a-și construi un rol independent”, a spus Jim Krane, cercetător în domeniul energiei la Institutul Baker al Universității Rice din Houston, Texas. „În schimb, restul regiunii a căutat mereu o oportunitate pentru a frânge aripile Qatarului”, a mai adăugat acesta.

Vizita lui Trump

Această oportunitate a venit în timpul recentei vizite a președintelui SUA, Donald Trump, în Arabia Saudită. Atunci, șeful american a cerut „tuturor națiunilor de conștiință” să izoleze Iranul. Când Qatarul nu a fost de acord în mod public, a urmat mișcarea saudiților și a aliaților săi, Bahrein, Emiratele Arabe Unite și Egipt de a rupe legăturile diplomatice cu Doha.

Producția de gaze naturale din Qatar a fost lipsită de reglementările impuse de OPEC, cartelul petrolier dominat de Arabia Saudită. La începutul anilor 2000, statele bogate în petrol au considerat gazele naturale ca fiind practic lipsite de valoare, utile în principal doar pentru injectarea înapoi în puțurile de petrol pentru a îmbunătăți randamentele de extracție. Ele erau dispuse să plătească doar o parte din prețul pieței mondiale de GNL. Singura conductă construită între Qatar și vecinii săi arabi, proiectul Dolphin, care leagă câmpul de nord din Qatar de Emiratele Arabe Unite și Oman, a funcționat de la jumătate de capacitate până la două treimi. Cea mai mare parte a exporturilor Qatarului au mers însă spre piețele din Asia și Europa.

Vecini nervoși

Mai aproape de timpurile noastre, cererea de GNL pentru producerea energiei electrice a crescut în statele din Golf. Acestea au recurs la importuri de GNL cu costuri mai ridicate și la explorarea de perimetre gazeifere la costuri foarte ridicate. Gazul din Qatar are cele mai mici costuri de extracție din lume.

Bogăția resurselor naturale i-a permis Qatarului să dezvolte politici externe care i-a iritat pe vecini. A susținut Frăția Musulmană din Egipt, Hamas în Fâșia Gaza și facțiuni armate opuse EAU sau Arabiei Saudite în Libia și Siria. Din banii veniți din gaz și-a construit o rețea de televiziune globală, Al Jazeera, care a deranjat și înfuriat majoritatea guvernelor din Orientul Mijlociu. Mai presus de toate, gazul a determinat Qatarul să promoveze o politică regională de prietenie cu Iranul șiit pentru a-și asigura sursa averii sale. Gazul n-a fost invocat în decizia de luni a Arabiei Saudite și a aliaților săi însă în ultimii ani a existat o așteptare din partea vecinilor arabi ca Doha să le vândă gaze la preț redus. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Într-o analiză publicată de Reuters, se arată că ruperea relaţiilor diplomatice dintre Qatar şi vecinii săi din Golf le-ar putea costa miliarde de dolari din cauza încetinirii comerţului şi a investiţiilor, precum şi a creşterii costurilor de împrumut pentru statele din regiune. Vecinii Qatarului şi-au justificat măsurile prin faptul că Doha ”susţine terorismul”, inclusiv Al-Qaida, gruparea Stat Islamic şi Frăţia Musulmană, confrerie considerată ”teroristă” de către Egipt şi ţări din Golf. Fondul Suveran de Investiţii al Qatarului, cu active estimate la 335 de miliarde de dolari, ar putea ajuta emiratul să evite o criză economică, arată Reuters Datorită facilităţilor portuare recent extinse, Qatarul poate continua exporturile de gaze naturale lichefiate , care în aprilie au ajutat emiratul să obţină un excedent comercial de 2,7 miliarde de dolari, şi poate importa produsele care până acum veneau din Arabia Saudită. Dar o parte a economiei emiratului ar putea fi afectată semnificativ dacă disputa se prelungeşte în următoarele luni, o perspectivă care luni a dus la scăderea pieţei bursiere din Qatar cu peste 7%.

Gazul natural lichefiat este o alternativă de aprovizionare prin sistemul conductelor gazeifere. Practic, gazul extras dintr-un câmp este transportat până la terminalele de lichefiere, aflate în general în apropierea mării. Gazul este lichefiat, apoi urcat în metaniere și prin intermediul acestora GNL este transportat până la un alt terminal unde are loc operațiunea de regazeificare. Și de acolo gazul poate fi introdus în conducte și dus la locul de consum.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.